Aprobat prin ordinul Directorului General AGEPI nr. 92 din 18 iulie 2003
Arbitrajul specializat în domeniul proprietăţii industriale pe lângă Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (în continuare Arbitraj) reprezintă un organ judiciar permanent pe lângă Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale din republica Moldova (în continuare AGEPI) pentru soluţionarea litigiilor din domeniul proprietăţii industriale.
Arbitrajul pentru examinarea litigiilor din domeniul proprietăţii industriale, procedura concilierii precum şi alte căi de soluţionare a litigiilor îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.129-XIII din 31 mai 1994 "Cu privire la judecata arbitrală (arbitraj)”, prezentul Regulament, alte acte normative naţionale şi internaţionale în domeniu.
Capitolul I. DispoziŢii generale
Articolul 1. Competenţa Arbitrajului
Arbitrajul soluţionează litigii care decurg din relaţii contractuale şi din alte relaţii de drept civil la desfăşurarea activităţii legate de proprietatea industrială.
Arbitrajul admite spre examinare litigiile deja apărute sau care pot apărea, cu condiţia existenţei acordului (clauzei despre arbitraj) în scris dintre Părţi privind transmiterea acestora spre soluţionare. Acordul privind transmiterea litigiului în Arbitraj, de asemenea, poate fi exprimat din partea reclamantului prin intentarea acţiunii, iar din partea reclamatului -prin confirmarea subordonării sale benevole jurisdicţiei Arbitrajului, în particular prin expedierea răspunsului la demersul Arbitrajului privind acordul de a se supune jurisdicţiei acestuia.
Arbitrajul, de asemenea, admite spre soluţionare litigii ce ţin de competenţa sa în baza acordurilor internaţionale. Competenţa Arbitrajului la o acţiune concretă se stabileşte de către completul de judecată care examinează dosarul.
Arbitrajul examinează litigiile apărute în relaţiile legate de proprietatea industrială, atât contractuale, cât şi necontractuale, şi anume cele privind: 1) calitatea de autor; 2) raporturile dintre coautori; 3) prioritatea; 4) raporturile dintre autorul obiectului de proprietate industrială de serviciu şi patron în vederea:
a) modului de remunerare;
b) dreptului de depunere a cererii;
c) preţului licenţei;
d) divulgărilor care au cauzat pagube materiale;
e) cuantumului onorariului;
5) eliberarea titlului de protecţie;
6) acordarea şi folosirea drepturilor conferite prin titlurile de protecţie;
7) încălcarea dreptului exclusiv al deţinătorului titlului de protecţie;
8) protecţia provizorie;
9) dreptul folosirii anterioare;
10) raporturile dintre licenţiator şi licenţiat în vederea:
a) modului de remunerare;
b) dreptului de depunere a cererii;
c) preţului licenţei;
d) divulgărilor care au cauzat pagube materiale;
e) cuantumului onorariului;
11) cuantumul şi modul de achitare a remuneraţiei pentru licenţa obligatorie;
12) stabilirea deţinătorului titlului de protecţie;
13) alte litigii ce nu sunt legate de activitatea organelor de stat.
Arbitrajul are următoarele atribuţii: 1) promovează ideea examinării litigiilor în domeniul proprietăţii industriale şi acordă tuturor celor interesaţi suport informaţional privind organizarea şi funcţionarea arbitrajului; 2) elaborează modelele convenţiilor de arbitraj şi asigură difuzarea lor în cercul reprezentanţilor în proprietate industrială, titularilor de proprietate industrială, precum şi altor persoane interesate; 3) colaborează cu alte instituţii de arbitraj din ţarăşi din străinătate şi studiază evoluţia arbitrajului
pe plan internaţional în acest domeniu; 4) întocmeşte culegeri de materiale din practica arbitrală; 5) asigură documentarea în domeniul arbitrajului naţional şi internaţional; 6) exercităşi alte atribuţii în conformitate cu prezentul Regulament şi cu legislaţia în vigoare a
Republicii Moldova.
În Arbitraj pot să se adreseze persoanele juridice şi fizice ale căror drepturi şi interese sunt lezate sau contestate.
Convenţia de arbitraj presupune un acord al Părţilor privind transmiterea în Arbitraj în tot sau în parte a litigiilor, apărute sau care pot apărea în legătură cu un litigiu sau cu alte motive concrete, indiferent dacă acestea poartă un caracter contractual sau nu.
Convenţia de arbitraj poate fi încheiatăîn formă de clauză despre arbitraj sau de înţelegere aparte. Clauza despre arbitraj are putere juridică independent de validitatea acordului a cărui parte componentă este.
Articolul 6. Structura Arbitrajului
Arbitrajul se constituie din preşedinte, vicepreşedinte, arbitri şi secretar.
Preşedintele şi vicepreşedintele Arbitrajului se aleg de către arbitri din componenţa acestora pe termen de 4 ani. În organizarea activităţii Arbitrajului preşedintele îndeplineşte funcţiile prevăzute de prezentul Regulament. Funcţiile vicepreşedintelui Arbitrajului sunt determinate de preşedinte. Preşedintele Arbitrajului, iar în lipsa lui – vicepreşedintele, reprezintă Arbitrajul în relaţiile cu instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile din ţarăşi de peste hotare.
Arbitru poate fi persoana care posedă cunoştinţele de specialitate necesare în domeniul soluţionării litigiilor menţionate în art. 1 şi art. 2 ale prezentului Regulament. Lista arbitrilor Arbitrajului se aprobă prin ordinul Directorului General al AGEPI pe termen de 4 ani.
Arbitrii sunt independenţi şi imparţiali la îndeplinirea obligaţiunilor sale. Ei nu reprezintă Părţile implicate.
Fiecare dosar este examinat de trei arbitri sau de un arbitru individual. Formarea completului de judecată, precum şi alegerea şi numirea arbitrului individual se înfăptuieşte în conformitate cu prezentul Regulament.
Funcţiile completului de judecată prevăzute de prezentul Regulament se referăîn egală măsură şi la arbitrul individual.
Secretarul Arbitrajului organizează lucrările de secretariat ce ţin de activitatea Arbitrajului, îndeplineşte şi alte funcţii prevăzute de prezentul Regulament.
Secretarul Arbitrajului este numit de Directorul General al AGEPI din rândul colaboratorilor AGEPI.
Arbitrajul îşi desfăşoară activitatea în sediul AGEPI. Şedinţele Arbitrajului pot să se desfăşoare la propunerea preşedintelui şi în alt local.
Arbitrii şi secretarul Arbitrajului sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor prezentate de către Părţi în procesul examinării şi soluţionării litigiilor de către Arbitraj.
Toate documentele privind intentarea acţiunii şi examinarea litigiului în Arbitraj trebuie să fie prezentate într-un număr suficient de exemplare, pentru ca fiecare Parte, precum şi arbitrajul, să deţină câte un exemplar.
Documentele, cu excepţia probelor scrise, se prezintăîn limba în care s-a încheiat contractul, cea de corespondenţă a Părţilor sau de examinare a dosarului. Arbitrajul, dacă consideră necesar, sau la solicitarea uneia din Părţi, poate cere de la cealaltă Parte traducerea documentelor prezentate în limba examinării dosarului sau întreţinerea unei astfel de traduceri pe cont propriu.
De regulă, procedura arbitrală se desfăşoarăîn limba de stat, dacă Părţile nu au convenit altfel. Părţile vor suporta în egală măsură cheltuielile translatorului.
Arbitrajul ia măsuri pentru ca procedura să fie finalizatăîntr-un termen care să nu depăşească 6 luni din ziua instituirii completului de judecată sau din ziua alegerii ori numirii arbitrului individual.
În conformitate cu prezentul Regulament, curgerea oricărui termen începe din ziua următoare aceleia în care a fost primităînştiinţarea, informarea sau propunerea. Dacă ultima zi a termenului calculat coincide cu o sărbătoare oficială ori cu o zi nelucrătoare a destinatarului, termenul se prelungeşte până la cea mai apropiată zi lucrătoare. În celelalte cazuri sărbătorile oficiale sau zilele nelucrătoare se includ în termenul calculat.
Secretarul Arbitrajului asigură trimiterea tuturor documentelor dosarului pe adresele indicate de Părţi.
Cererile de chemare în judecată, anunţarea despre Arbitraj, explicaţiile privind acţiunile, citaţiile, hotărârile şi deciziile Arbitrajului se trimit prin scrisoare recomandată.
Alte documente pot fi expediate prin scrisoare recomandată sau obişnuită, iar înştiinţările şi anunţările pot fi transmise, de asemenea, prin telex, teletip sau telefax.
Documentele expediate de Arbitraj se considerăînmânate şi în cazul când adresantul refuză primirea lor sau când acestea nu sunt primite în pofida avizului factorului poştal.
Arbitrajul soluţionează litigiile în baza normelor dreptului material stipulat de Părţi la încheierea contractului ori în înţelegere separată, călăuzindu-se, în cazul apariţiei litigiului din relaţiile contractuale, de prevederile contractului, precum şi de uzanţele comerciale în astfel de litigii.
În cazul în care nu s-a ajuns la un consens asupra dreptului aplicabil, litigiul este examinat conform acordului la care s-a ajuns în cadrul şedinţei. Dacă Părţile nu au ajuns la un acord, judecata ia hotărârea pornind de la condiţiile contractului şi de la normele de coliziune aplicabile în cazul dat.
Arbitrajul aplică la gestionarea lucrărilor prevederile legislaţiei Republicii Moldova, precum şi ale prezentului Regulament. În rest, gestionarea se face după cum consideră completul de judecată arbitrală, cu condiţia atitudinii echitabile faţă de Părţi şi a posibilităţii fiecărei Părţi de a-şi apăra interesele.
Fiecare Parte este obligată să dovedească circumstanţele pe care se bazează pretenţiile şi obiecţiile sale. Pertinenţa, admisibilitatea şi importanţa probelor se determină de către completul de judecată arbitrală.
Completul de judecată poate respinge probele prezentate de către Părţi, dacă va găsi că ele nu se referă la fondul acţiunii sau dacă probarea acelor circumstanţe poate fi efectuată prin mijloace mai simple, eficiente şi mai puţin costisitoare.
Completul de judecată poate cere prezentarea oricăror altor probe admise de legea aplicabilă, precum şi explicaţii scrise ale Părţilor în legătură cu obiectul litigiului.
Completul de judecată ce examinează litigiul va decide care circumstanţe au fost dovedite şi care nu, numai în baza cercetării minuţioase şi aprecierii imparţiale a probelor prezentate de către Părţi.
Interesele Părţilor în Arbitraj pot fi reprezentate de persoane pe care le aleg sau de persoane de al căror ajutor pot să se folosească. Numele şi adresa lor trebuie să fie anunţate în scris celeilalte Părţi, unde să fie specificată numirea în scopul reprezentării sau al ajutorului.
CAPITOLUL II. PROCEDURA ARBITRAJULUI
Procedura Arbitrajului se intentează o dată cu depunerea cererii de chemare în Arbitraj.
Data depunerii cererii de chemare în Arbitraj se consideră ziua înmânării ei în Arbitraj, iar la expedierea poştală a cererii --data ştampilei oficiului poştal local.
Cererea de chemare în Arbitraj trebuie să conţină: a) denumirile Părţilor; b) cerinţele reclamantului; c) justificarea competenţei Arbitrajului care decurge dintr-o înţelegere obligatorie între Părţi; d) expunerea circumstanţelor reale şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază cerinţele sale, cu
indicarea dovezilor care confirmă aceste circumstanţe; e) valoarea acţiunii; f) adresele Părţilor; g) numele şi prenumele arbitrului ales de reclamant sau solicitarea ca arbitrul să fie numit de
preşedintele Arbitrajului; reclamantul poate alege, de asemenea, un arbitru de rezervă; h) lista documentelor, anexate cererii de chemare în Arbitraj. Cererea de chemare în Arbitraj trebuie să conţină confirmarea faptului că reclamantul a trimis înştiinţarea despre arbitraj reclamatului.
Valoarea fiecărei acţiuni se determină, în parte, de tipul litigiului: a) privind încasarea banilor -de suma încasată; b) privind revendicarea proprietăţii -de costul proprietăţii descoperite; c) privind confirmarea sau transformarea de drept -de costul obiectului raporturilor de drept la
momentul intentării acţiunii;
d) privind o activitate sau inactivitate concretă -pe baza datelor despre interesele de proprietate ale reclamantului. Dacă acţiunea cuprinde mai multe cerinţe, taxa de arbitraj se calculează pentru fiecare cerinţă
aparte; valoarea acţiunii se constituie din suma tuturor cerinţelor.
Dacă reclamantul n-a determinat sau a determinat incorect valoarea acţiunii, Arbitrajul din iniţiativă proprie sau la solicitarea reclamatului poate determina valoarea acţiunii în baza datelor existente.
Constatând că cererea de chemare în Arbitraj este depusă fără respectarea cerinţelor prevăzute în art. 20 al prezentului Regulament, secretarul Arbitrajului propune reclamantului să elimine neajunsurile depistate. Termenul eliminării neajunsurilor nu trebuie să depăşească două luni din data primirii propunerii indicate. Dacă aceste neajunsuri sunt eliminate în termenul stabilit, data depunerii cererii de chemare în Arbitraj se consideră ziua prevăzutăîn alin. 2 al art. 19 al prezentului Regulament. Până la eliminarea neajunsurilor dosarul nu se examinează.
În cazurile când reclamantul, neglijând propunerea privind eliminarea neajunsurilor cererii de chemare în Arbitraj, insistă să fie examinat dosarul, Arbitrajul adoptă o hotărâre cu privire la dosar sau de clasare a procesului.
La primirea cererii de chemare în Arbitraj secretarul Arbitrajului înştiinţează despre aceasta reclamatul în termen de zece zile. Înştiinţarea despre Arbitraj trebuie să includă: a) denumirile şi adresele Părţilor; b) referirea la clauza despre arbitraj ori la convenţia de arbitraj separată, care dovedeşte
competenţa acestuia; c) referirea la contractul sau înţelegerea din care sau în legătură cu care a apărut litigiul; d) expunerea generală a caracterului litigiului şi a valorii acţiunii; e) conţinutul cerinţelor acţiunii; f) propunerea reclamantului privind componenţa completului de judecată.
La înştiinţare trebuie să fie anexate copiile cererii de chemare în Arbitraj şi ale documentelor anexate acesteia, lista arbitrilor-candidaţi.
Reclamatul este obligat în termen de o lună de la primirea înştiinţării despre chemarea în Arbitraj să prezinte explicaţiile sale în scris, susţinute prin dovezile corespunzătoare, de asemenea, să indice numele şi prenumele arbitrului pe care l-a ales sau să solicite numirea arbitrului de către preşedintele Arbitrajului; reclamatul poate alege, de asemenea, un arbitru de rezervă.
Dacă Părţile n-au determinat din timp numărul arbitrilor (adică 1 sau 3) şi dacă timp de 30 de zile după ce reclamatul a primit înştiinţarea despre chemarea în Arbitraj Părţile nu s-au înţeles că va fi numai un arbitru şi nu vor anunţa despre aceasta secretarul Arbitrajului, atunci se numesc 3 arbitri.
În cazul când Părţile au convenit ca litigiul să fie examinat de către arbitrul individual, ele pot:
-alege arbitrul din lista arbitrilor-candidaţi propuşi de secretarul Arbitrajului;
-cere de la Arbitraj numirea arbitrului individual.
În lista arbitrilor-candidaţi trebuie să figureze nu mai puţin de 5 persoane.
Părţile pot cere preşedintelui Arbitrajului să numeascăîn calitate de arbitru individual o persoană care nu figureazăîn lista arbitrilor-candidaţi. În cazul dat arbitrul solicitat prezintăîn scris acordul privind soluţionarea litigiului concret.
Dacă Părţile au convenit ca completul de judecată să fie compus din 3 arbitri, ele pot:
-alege câte un arbitru;
-cere preşedintelui Arbitrajului să numească 2 arbitri.
Arbitrii aleşide Părţi sau numiţi de preşedintele Arbitrajului aleg din lista generală a arbitrilor preşedintele completului de judecată.
Dacă arbitrii nu vor alege preşedintele completului de judecatăîn termen de 14 zile din ziua numirii celui de-al doilea arbitru, preşedintele completului de judecată este numit de preşedintele Arbitrajului.
În cazul când sunt doi sau mai mulţi reclamanţi sau reclamaţi, aceştia pot să aleagă câte un arbitru, precum şi câte un arbitru de rezervă, astfel componenţa completului de judecată poate fi alcătuită dintr-un număr mai mare de arbitri, care în modul expus mai sus pot să aleagă preşedintele.
Completul de judecată controlează situaţia privind pregătirea dosarului pentru examinare şi, dacă consideră că este necesar, primeşte documente suplimentare. Dacă completul de judecată ia măsuri adăugătoare privind pregătirea dosarului, el trebuie să stabilească termenul de executare a acestora.
Preşedintele completului de judecată poate să dea secretarului Arbitrajului diverse misiuni în legătură cu pregătirea dosarului şi chemarea Părţilor la şedinţă.
Viitorul arbitru aduce la cunoştinţă celor care i se adreseazăîn cazul posibilei numiri diferite situaţii ce pot cauza îndoieli justificate în legătură cu imparţialitatea sau independenţa sa.
Arbitrul, fiind numit sau ales, familiarizează Părţile cu astfel de situaţii.
Orice arbitru poate fi recuzat (respins) de către Părţi, dacă există situaţii ce provoacăîndoieli justificate privind independenţa sau imparţialitatea sa.
Partea poate să declare recuzarea arbitrului numit sau ales de ea numai în baza cazurilor aflate după numirea acestuia.
Recuzarea expertului şi traducătorului se efectuează pe aceleaşi principii ca şi recuzarea arbitrului.
Partea care intenţionează să declare recuzarea arbitrului trebuie săînştiinţeze despre aceasta în timp de 15 zile după ce i s-a comunicat despre numirea arbitrului sau în termen de 15 zile după ce a luat cunoştinţă de situaţiile menţionate în art. 28 al prezentului Regulament.
Înştiinţarea despre recuzare se trimite celeilalte Părţi, arbitrului recuzat şi Arbitrajului. Înştiinţarea trebuie să conţină motivarea în scris a recuzării.
Problema recuzării se soluţionează de alţi membri ai Arbitrajului. Dacă aceştia nu sunt de comun acord sau dacă este declarată recuzarea a doi arbitri sau a arbitrului individual, problema în cauză se soluţionează de preşedintele Arbitrajului.
Recuzarea expertului sau a traducătorului este exercitată de componenţa completului de judecată sau de arbitrul individual în conformitate cu alin. 1 al prezentului articol.
Dacă preşedintele completului de judecată sau arbitrul individual nu vor putea participa la examinarea dosarului din motive obiective, atunci noul preşedinte al completului de judecată, arbitrul individual sau arbitrul (când din timp nu este ales arbitrul de rezervă) se aleg sau se numesc în conformitate cu prezentul Regulament. În caz de necesitate şi ţinând cont de opinia Părţilor, noua componenţă a completului de judecată poate reexamina chestiunile dezbătute la şedinţele care au avut loc până la schimbarea componenţei.
Dacă vor trebui audiate declaraţiile martorilor, cu 15 zile înainte de audieri fiecare Parte comunică Arbitrajului şi celeilalte Părţi numele martorilor care vor fi chemaţi, indicând situaţiile care pot fi confirmate de aceştia şi limba în care-şi vor depune mărturiile.
Arbitrajul asigură măsurile necesare pentru traducerea declaraţiilor orale făcute în cadrul examinării.
Şedinţele sunt închise, dacă Părţile nu s-au înţeles în privinţa unui alt mod de desfăşurare. În timpul depunerii mărturiilor de unii martori completul de judecată poate cere înlăturarea altor martori.
Mărturiile pot fi prezentate, de asemenea, în scris, semnate sau autentificate notarial. Admiterea, referinţa, esenţa şi însemnătatea dovezilor prezentate sunt determinate de completul de judecată.
Completul de judecată ia măsuri pentru întocmirea procesului-verbal, când consideră că e necesar conform circumstanţelor procesului sau dacă Părţile s-au înţeles preventiv în această privinţă şi au înştiinţat Arbitrajul în nu mai puţin de 15 zile până la examinare.
La solicitarea Părţilor completul de judecată este în drept săîntreprindă orice măsuri de garanţie pe care le consideră necesare în legătură cu obiectul litigiului, inclusiv măsuri de protecţie a produselor care constituie obiectul litigiului, cum ar fi, de exemplu, dispoziţia de a le transmite pentru păstrare unei terţe părţi sau de a vinde produsele uşor alterabile.
Măsurile de garanţie se emit sub formă de hotărâre intermediară. Cheltuielile pentru asigurarea unor asemenea măsuri le suportă Partea care s-a adresat în Arbitraj cu o cerere în acest sens, dacă completul de judecată nu va stabili altfel.
Prin decizia completului de judecată pot fi numiţi unul sau câţiva experţi pentru a-i prezenta acestuia în scris rapoarte vizând anumite chestiuni. Copia dovezii însărcinării date expertului de către Arbitraj se trimite Părţilor. La solicitarea expertului Părţile îi prezintă acestuia orice informaţie referitoare la dosar sau îi transmit pentru analiză diferite documente referitoare la dosar sau mărfuri. Orice neînţelegere dintre Parte şi expert în privinţa justificării cerinţelor acestuia de a-i fi prezentate informaţii, documente sau produse se soluţionează de completul de judecată.
Arbitrajul expediază Părţilor copiile raportului de expertiză pentru familiarizare. Expertul poate fi invitat la şedinţa Arbitrajului, în cazul dezbaterilor orale, numai după transmiterea raportului de expertiză Arbitrajului.
În caz de necesitate, la cererea Părţilor sau din iniţiativa completului de judecată (arbitrului individual), examinarea dosarului poate fi amânată sau suspendată. Referitor la amânarea sau suspendarea examinării dosarului se formulează o concluzie corespunzătoare.
La orice stadiu de examinare a litigiului Părţile pot încheia o convenţie de împăcare, în baza căreia completul de judecată clasează procesul, fixând aceste circumstanţe în hotărâre.
Conform art. 31 al prezentului Regulament, procesul-verbal trebuie să conţină:
-denumirea Arbitrajului;
-numărul dosarului;
-locul şi data şedinţei;
-denumirile Părţilor litigante şi numele reprezentanţilor acestora;
-numele şi prenumele arbitrilor, martorilor, experţilor, traducătorilor şi altor participanţi la
şedinţă;
-descrierea succintă a desfăşurării şedinţei;
-cerinţele Părţilor şi expunerea altor declaraţii importante ale acestora;
-indicarea elementelor de bază, amânarea şedinţei sau încheierea examinării;
-semnăturile arbitrilor.
Părţile sunt în drept să ia cunoştinţă de conţinutul procesului-verbal, precum şi de a primi copia lui.
Procesul-verbal al şedinţei este întocmit de secretarul acesteia, numit la fiecare dosar de preşedintele Arbitrajului.
Procedura de arbitraj se încheie cu adoptarea hotărârii ori concluziei.
Hotărârea se adoptăîn cazurile când litigiul se soluţioneazăîn fond, inclusiv în baza cererii reclamantului de refuz la acţiune sau în baza cererii Părţilor în cazul când a fost încheiată o convenţie de împăcare.
După ce completul de judecată (arbitrul individual) va considera că toate circumstanţele litigiului sunt elucidate integral, el anunţă despre încheierea examinării şi purcede la adoptarea hotărârii.
În cazul examinării litigiului de către completul de judecată din 3 arbitri hotărârea se adoptă cu majoritatea voturilor. Arbitrul care nu este de acord cu hotărârea poate să-şi expunăîn scris opinia separată, care se anexează la dosar.
Completul de judecată (arbitrul individual) poate amâna adoptarea hotărârii şi anunţă Părţile despre necesitatea unei examinări suplimentare, dacă aceasta se cere pentru soluţionarea echitabilă a litigiului, iar partea decizională (dispozitivul) a hotărârii încă n-a fost anunţată Părţilor.
Hotărârea trebuie să fie exprimatăîn formă scrisăşi să conţină următoarele:
-denumirea Arbitrajului;
-numele şi prenumele arbitrilor;
-denumirile Părţilor, numele şi prenumele persoanelor participante la proces;
-locul şedinţei şi data adoptării hotărârii;
-circumstanţele cauzei;
-argumentarea hotărârii: indicarea legii aplicabile şi probele în al căror temei este adoptată
hotărârea;
-alte date care reflectă examinarea cauzei şi adoptarea hotărârii;
-hotărârea privind cererile în acţiune, taxele şi cheltuielile pentru proces;
-termenul şi modul de executare a hotărârii;
-semnăturile arbitrilor.
Dacă unul din arbitri nu poate semna hotărârea Arbitrajului, preşedintele completului de judecată adevereşte aceasta prin semnătura sa, indicând motivele.
Imediat dupăîncheierea examinării se emite partea decizională (dispozitivul) a hotărârii, care se anunţă Părţilor oral sau în scris.
În termenul stabilit de completul de judecată, care nu trebuie să depăşească 30 de zile, Părţilor trebuie să li se trimită copia hotărârii semnată de arbitri (arbitrul individual).
La rugămintea Părţii, adresată nu mai târziu de 30 de zile din ziua primirii copiei hotărârii, completul de judecată (arbitrul individual) poate să adopte o hotărâre suplimentară, dacă se dovedeşte că hotărârea adoptată nu soluţionează toate cerinţele Părţilor. Hotărârea suplimentară se adoptăîn baza examinării suplimentare a dosarului.
Examinarea suplimentară a dosarului se efectuează de acelaşi complet de judecată (arbitrul individual) şi în aceleaşi condiţii ca şi examinarea iniţială, dacă Părţile nu cer altceva.
Greşelile de tipar sau erorile din textul hotărârii ce nu ating fondul dosarului, precum şi greşelile aritmetice din textul hotărârii pot fi corectate de completul de judecată la cererea Părţilor sau din proprie iniţiativă.
Hotărârea suplimentară sau concluzia de redactare a hotărârii este o parte componentă a hotărârii completate sau redactate. Părţile nu sunt obligate să compenseze oarecare cheltuieli legate de completarea sau redactarea hotărârii.
Revizuirea Hotărârii Arbitrajului este efectuată conform legislaţiei în vigoare.
Revizuirea hotărârii judecăţii arbitrale este efectuată de Judecătoria Economică a Republicii Moldova sau de Curtea de Apel, conform competenţelor, în baza unei cereri a Părţii interesate, care poate fi depusăîn decursul a 3 luni de la data primirii hotărârii.
Judecătoria Economică a Republicii Moldova sau Curtea de Apel, conform competenţelor, poate anula hotărârea judecăţii arbitrale, dacă: a) litigiul nu e de competenţa Arbitrajului; b) una din Părţi nu a fost înştiinţată despre şedinţa Arbitrajului; c) hotărârea a fost adoptatăîn probleme care depăşesc cadrul cerinţelor puse şi care contravin
clauzei despre arbitraj (acordului); d) completul de judecată sau procedura examinării contravin acordului legal al Părţilor sau legislaţiei în vigoare.
Hotărârea judecăţii arbitrale se execută benevol în modul şi în termenele stabilite în ea.
În cazul în care o Parte refuză să execute hotărârea, Partea interesată are dreptul să depună, în decursul a 3 luni de la data primirii hotărârii judecăţii arbitrale, o cerere în Judecătoria Economică a Republicii Moldova sau în Curtea de Apel, conform competenţelor, pentru executarea forţată a hotărârii.
Instanţa competentă examinează cererea în decursul unei luni şi decide eliberarea sau
neeliberarea titlului executoriu. Dacă există temeiurile prevăzute în art. 43 alin. 3 lit. a)–d), titlul executoriu nu se eliberează. Încheierea prin care se decide eliberarea sau neeliberarea titlului executoriu poate fi atacatăîn
modul stabilit de Codul de procedură civilă. În cazul în care o Parte refuză să execute hotărârea, se aplică modul de executare forţată a hotărârii, stabilit în Codul de procedură civilă.
Dacă referitor la dosar nu se adoptă o hotărâre, procesul se clasează cu emiterea unei concluzii.
Concluzia privind clasarea procesului se emite, în special: a) în cazul revocării acţiunii de către reclamant; b) în cazul încheierii convenţiei de împăcare între Părţi, confirmate de completul de judecată
(arbitrul individual) în lipsa cererii Părţilor în vederea adoptării hotărârii, conform art. 38 al prezentului Regulament; c) în lipsa premiselor necesare pentru examinarea şi soluţionarea în fond, inclusiv când din
cauza inactivităţii reclamantului dosarul nu se examinează mai mult de 6 luni. La decizia Arbitrajului se aplică corespunzător articolele 39, 40, 41 ale prezentului Regulament. Până la formarea completului de judecată (numirea arbitrului individual) concluzia privind clasarea procesului se emite de preşedintele Arbitrajului.
Cu permisiunea preşedintelui Arbitrajului şi cu acordul Părţilor se admite publicarea hotărârilor Arbitrajului în presa periodică sau în formă de culegeri aparte.
În acelaşi timp nu se publică datele care constituie secret comercial şi, în special: nume de familie, denumiri de întreprinderi, de mărfuri, preţuri.
Preşedintele Arbitrajului poate să nu admită spre publicare şi alte date a căror divulgare o consideră inoportună.
Capitolul V. Cheltuielile de Arbitraj
Articolul 47. Noţiuni
Noţiunea “cheltuielile de arbitraj” include:
“taxa de arbitraj“ -taxa fixată pentru fiecare dosar în examinare pentru acoperirea cheltuielilor generale legate de activitatea Arbitrajului (onorariile arbitrilor, remunerarea colaboratorilor juridici şi tehnici, cheltuieli pentru deservirea tehnică etc.);
“cheltuielile Arbitrajului” -cheltuieli oficiale pe care le suportă Arbitrajul în legătură cu examinarea dosarului (cheltuieli pentru efectuarea expertizei şi translărilor, onorariile pentru traducători, experţi şi martori, cheltuieli de deplasare s. a.).
Cheltuielile de arbitraj se determinăşi se indicăîn hotărârea completului de judecată. Cheltuielile Părţilor, legate de apărarea intereselor prin reprezentanţi sau individual (cheltuielile de deplasare ale Părţilor, onorariile avocaţilor etc.), Părţile participante la examinarea dosarului le suportă de sine stătător. Aceste cheltuieli nu se includ în suma cheltuielilor de arbitraj.
Arbitrajul încasează o taxă de arbitraj al cărei cuantum este negociat de către preşedintele Arbitrajului cu Părţile în proces şi se calculeazăîn funcţie de valoarea acţiunii. În lipsa unei înţelegeri în scris, cererea se consideră retrasă.
Taxa de arbitraj se încaseazăîn valuta în care este estimată valoarea acţiunii. În cazul prezentării cerinţelor de acţiune în diferite valute Arbitrajul stabileşte o valută unică a taxei plătite. Taxa de arbitraj se consideră plătită din momentul în care reclamantul a dat ordin băncii din ţara sa în vederea transferării taxei pe contul de decontare al AGEPI.
Dacă reclamantul revocă acţiunea până la trimiterea citaţiei în vederea examinării dosarului, Arbitrajul îi restituie 75% din suma taxei de arbitraj.
Dacă reclamantul revocă acţiunea după trimiterea citaţiei în vederea examinării dosarului, Părţile reglementând litigiul printr-o convenţie de împăcare, sau dacă Arbitrajul primeşte declaraţia de revocare până la ziua examinării litigiului, reclamantului i se restituie 50% din suma taxei de arbitraj.
În cazurile când examinarea dosarelor se încheie la prima şedinţă a Arbitrajului fără emiterea hotărârii, reclamantului i se restituie 25% din taxa de arbitraj.
Dacă dosarul se clasează cu emiterea concluziei conform art. 45 al prezentului Regulament, până la plata de către reclamant a taxei de arbitraj, de la el se încasează 25% din suma taxei de arbitraj. Suma minimală a taxei de arbitraj încasată de la reclamant nu poate fi mai mică decât 10 (zece) salarii minime.
În cazurile prevăzute în alin. 1, 2, 3 ale prezentului articol indicarea restituirii parţiale a taxei de arbitraj trebuie să fie cuprinsăîn hotărârea sau în concluzia privind clasarea procesului. În cazul
Pentru acţiunea reconvenţională se aplică aceleaşi reguli privind încasarea taxei de arbitraj ca şi în cazul acţiunii iniţiale.
Taxa de arbitraj o achită Partea împotriva căreia a fost emisă hotărârea. Dacă cerinţele acţiunii au fost satisfăcute parţial, atunci taxa de arbitraj o achită reclamatul proporţional mărimii cerinţelor satisfăcute ale acţiunii, iar reclamantul -proporţional acelei părţi a cerinţelor acţiunii, care i-a fost refuzată.
Părţile se pot înţelege şi altfel decât se prevede în prezentul articol referitor la repartizarea taxei de arbitraj.
Cheltuielile Arbitrajului se plătesc de către Părţi în corespundere cu prevederile art. 49 al prezentului Regulament şi în baza Regulamentului privind calcularea cheltuielilor pentru procesul de arbitraj.
Dacă la solicitarea unei Părţi în cadrul examinării dosarului se efectuează translarea explicaţiilor Părţilor, declaraţiilor lor etc., la fel şia întrebărilor, lămuririlor şi indicaţiilor completului de judecată în altă limbă decât în limba de stat, atunci cheltuielile pentru translare se achită de Partea indicată.
Aceeaşi regulă se aplicăşi la translarea hotărârilor Arbitrajului, precum şi în celelalte cazuri prevăzute de prezentul Regulament.
Arbitrajul poate cere de la reclamant plătirea unui avans de acoperire a cheltuielilor pentru acţiunile necesare în cadrul examinării dosarului. Avansul, de asemenea, poate fi cerut de Arbitraj de la Partea care a anunţat despre necesitatea efectuării unei oarecare acţiuni pentru examinarea dosarului, dacă o astfel de cerere o considerăîntemeiată.
Calcularea cheltuielilor Arbitrajului se face în valuta în care ele au fost efectuate. Ziua de plată a cheltuielilor şi plata avansului se stabilesc în conformitate cu prevederile art. 48 al prezentului Regulament.
Taxa de arbitraj, încasată de Arbitraj în lei sau în valută străină, rămâne la dispoziţia Arbitrajului pentru formarea fondurilor destinate desfăşurării activităţii curente a Arbitrajului, inclusiv pentru plata onorariilor arbitrilor, secretarului şi pentru alte scopuri legate de activitatea Arbitrajului. Onorariile pentru arbitrii care au participat la pregătirea şi examinarea dosarului şi pentru secretar se stabilesc de preşedintele Arbitrajului sau de vicepreşedintele acestuia, ţinându-se cont de complexitatea litigiului, de durata examinării lui, precum şi de alte circumstanţe ale dosarului demne de atenţie, conform prevederilor Regulamentului pentru calcularea onorariului, aprobat de preşedintele Arbitrajului.
Articolul 53. Cheltuielile Părţilor
Fiecare Parte suportă independent cheltuielile sale.
În baza prevederilor articolelor 47-53 Arbitrajul poate percepe în folosul uneia din Părţi achitarea cheltuielilor suportate de ea în urma acţiunilor neloiale şi iraţionale ale celeilalte Părţi care a cauzat situaţii nejustificate de tărăgănare a procesului.
Prezentul Regulament este în vigoare din data aprobării lui prin ordinul Directorului General al AGEPI.
Se publicăîn BOPI.
Lista arbitrilor
Arbitrajului specializat în domeniul protecţiei proprietăţii industriale
pe lângă AGEPI
| Nr. crt. | Numele, prenumele | Tel. serviciu | Tel. domiciliu |
|---|---|---|---|
| 1 | Volcinschi Victor | 57-75-70 57-77-68 22-22-28 | 32-43-46 |
| 2 | Baeş Sergiu | 21-23-45 57-78-02 | 32-54-03 |
| 3 | Amihalachioae Gheorghe | 22-19-10, 22-61-52 (anticamera) | |
| 4 | Griţco Valeriu | 22-54-92 | 53-06-95 |
| 5 | Chibac Gheorghe | 57-77-24 57-78-08 | 44-31-19 |
| 6 | Roşca Nicolae | 57-77-93 21-23-45 | 53-85-35 |
| 7 | Rotaru Aurel | 57-76-91 | 58-26-99 |
| 8 | Rotaru Alexandru | 57-76-91 | |
| 9 | Cimil Dorin | 57-74-02 57-78-02 | 029455151 (mob.) |
| 10 | Efrim Oleg | 23-39-47 | 029109404 (mob.) |