LEGE nr. 84 din 15 aprilie 1998 (**republicată**)privind mărcile și indicațiile geografice EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 337 din 8 mai 2014
Notă Conform pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 9 iulie 2020, în tot cuprinsul legii, sintagma „marca comunitară“ se înlocuiește cu sintagma „marca Uniunii Europene“, sintagma „Regulamentul privind marca comunitară“ se înlocuiește cu sintagma „Regulamentul privind marca Uniunii Europene“, sintagma „zile lucrătoare“ se înlocuiește cu sintagma „zile“, iar sintagma „o lună“ se înlocuiește cu sintagma „30 de zile“. **) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 84/1998 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 mai 2010 și a mai fost modificată prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările ulterioare. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1 (1) Drepturile asupra mărcilor și indicațiilor geografice sunt recunoscute și apărate pe teritoriul României, în condițiile prezentei legi. (2) Prezenta lege se aplică mărcilor de produse și servicii, individuale, colective și de certificare, ce fac obiectul unei înregistrări sau solicitări de înregistrare în România, ca urmare a unei protecții europene ori pe cale internațională, precum și indicațiilor geografice. (la 12-07-2020, Alineatul (2) din Articolul 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (3) Persoanele fizice sau juridice străine cu domiciliul, respectiv sediul în afara teritoriului României beneficiază de dispozițiile prezentei legi, în condițiile convențiilor internaționale privind mărcile și indicațiile geografice la care România este parte. + Articolul 2
Poate constitui marcă orice semn, cum ar fi cuvintele, inclusiv numele de persoane sau desenele, literele, cifrele, culorile, elementele figurative, forma produsului sau a ambalajului produsului sau sunetele, cu condiția ca aceste semne să fie capabile: a) să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; și b) să fie reprezentate în Registrul mărcilor într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu claritate și precizie obiectul protecției conferite titularului lor. (la 12-07-2020, Articolul 2 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 3
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) înregistrarea mărcii - modul de dobândire a drepturilor asupra unei mărci, în temeiul prezentei legi sau al convențiilor și tratatelor internaționale la care România este parte; b) marca anterioară - marca înregistrată, precum și marca depusă pentru a fi înregistrată în Registrul mărcilor, cu condiția ca ulterior să fie înregistrată; c) marca Uniunii Europene - marca înregistrată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1.001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 154 din 16 iunie 2017; (la 12-07-2020, Litera c) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) d) marca notorie - marca larg cunoscută în România în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile cărora aceasta se aplică, fără a fi necesară înregistrarea sau utilizarea mărcii în România pentru a fi opusă; e) marca colectivă - o marcă desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între produsele sau serviciile membrilor unei asociații care deține drepturile asupra mărcii și produsele sau serviciile altor întreprinderi; (la 12-07-2020, Litera e) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 )
f) marca de certificare - marca ce indică faptul că produsele sau serviciile pentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii în ceea ce privește materialul, modul de fabricare a produselor sau de prestare a serviciilor, calitatea, exactitatea sau alte caracteristici și care este aptă să distingă aceste produse sau servicii de produsele sau serviciile care nu beneficiază de o astfel de certificare; (la 12-07-2020, Litera f) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) g) indicația geografică - denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o țară, regiune sau localitate a unui stat, în cazurile în care o calitate, o reputație sau alte caracteristici determinate pot fi în mod esențial atribuite acestei origini geografice; h) solicitant - persoana în numele căreia este depusă o cerere de înregistrare a mărcii; i) titular - persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat pe numele ori pe denumirea căreia marca este înregistrată în Registrul mărcilor; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanelor juridice și celelalte entități care au capacitatea, în nume propriu, de a fi titulari de drepturi și obligații de orice natură, de a încheia contracte sau de a efectua alte acte juridice și de a sta în judecată; (la 12-07-2020, Litera i) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) j) mandatar autorizat - consilierul în proprietate industrială, care poate avea și calitatea de reprezentant în procedurile în fața OSIM, denumit în continuare mandatar; (la 12-07-2020, Litera j) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) j^1) OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci; (la 12-07-2020, Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) k) Registrul mărcilor - baza de date, administrată de OSIM, care cuprinde mărcile înregistrate în România, precum și toate datele înscrise referitoare la aceste înregistrări, indiferent de suportul pe care sunt păstrate aceste date; l) Registrul indicațiilor geografice - colecția de date, administrată de OSIM, care cuprinde indicațiile geografice înregistrate în România, precum și toate datele înscrise referitoare la aceste înregistrări, indiferent de suportul pe care sunt păstrate aceste date; m) Convenția de la Paris - Convenția pentru protecția proprietății industriale din 20 martie 1883, Paris, așa cum a fost revizuită și modificată, ratificată de România prin Decretul nr. 1.177/1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 6 ianuarie 1969; n) țările Uniunii de la Paris - țările cărora li se aplică Convenția de la Paris și care sunt constituite în Uniunea pentru protecția proprietății industriale; o) Aranjamentul de la Madrid - Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor din 14 aprilie 1891, revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967, ratificat de România prin Decretul nr. 1.176/1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 6 ianuarie 1969; p) Protocolul referitor la Aranjament - Protocolul de la Madrid din 27 iunie 1989 referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor, ratificat de România prin Legea nr. 5/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 15 ianuarie 1998; p^1) Clasificarea de la Nisa - clasificarea instituită prin Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967 și la Geneva la 13 mai 1977 și modificat la 2 octombrie 1979, și la care România a aderat prin Legea nr. 3/1998 privind aderarea României la aranjamentele instituind o clasificare internațională în domeniul proprietății industriale; (la 12-07-2020, Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) q) Regulamentul privind marca Uniunii Europene - Regulamentul (UE) 2017/1.001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene, denumit în continuare Regulament privind marca Uniunii Europene; (la 12-07-2020, Litera q) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) r) întreprindere - orice entitate implicată într-o activitate economică, indiferent de natura sa juridică ori modul ei de finanțare. + Capitolul II Protecția mărcilor + Articolul 4
(1) Dreptul asupra mărcii este dobândit și protejat prin înregistrarea acesteia la OSIM. (2) Mărcile Uniunii Europene beneficiază de protecție pe teritoriul României, potrivit prevederilor Regulamentului privind marca Uniunii Europene. (la 12-07-2020, sintagma: Mărcile comunitare a fost înlocuită de Punctul 78, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 )
(la 12-07-2020, sintagma: Regulamentului privind marca comunitară a fost înlocuită de Punctul 78, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 5 (1) Sunt refuzate la înregistrare sau pot fi declarate nule dacă sunt înregistrate, pentru următoarele motive absolute: a) semnele care nu pot constitui o marcă în sensul art. 2; b) mărcile care sunt lipsite de caracter distinctiv; c) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante; d) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicații, putând servi în comerț pentru a desemna felul, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, proveniența geografică sau data fabricației produsului ori a prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora; e) semnele constituite exclusiv din forma produsului sau din altă caracteristică impusă chiar de natura produsului sau care este necesară obținerii unui rezultat tehnic ori care dă valoare substanțială produsului; f) mărcile care sunt de natură să inducă publicul în eroare, de exemplu cu privire la proveniența geografică, calitatea sau natura produsului sau a serviciului; g) mărcile care sunt excluse de la înregistrare potrivit prevederilor legislației Uniunii Europene, ale legislației naționale sau ale acordurilor internaționale la care Uniunea Europeană sau România este parte, care prevăd protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice; h) mărcile care sunt excluse de la înregistrare potrivit prevederilor legislației Uniunii Europene sau ale acordurilor internaționale la care Uniunea Europeană este parte, care prevăd protecția mențiunilor tradiționale pentru vinuri; i) mărcile care sunt excluse de la înregistrare potrivit prevederilor legislației Uniunii Europene sau ale acordurilor internaționale la care Uniunea Europeană este parte, care prevăd protecția specialităților tradiționale garantate; j) mărcile care sunt compuse din sau reproduc în elementele lor esențiale o denumire anterioară a unui soi de plante, înregistrată în conformitate cu legislația Uniunii Europene sau cu legislația națională ori cu acordurile internaționale la care Uniunea Europeană sau România este parte, care conferă protecție drepturilor de proprietate asupra unui soi de plante și care se referă la soiuri de plante din aceeași specie sau din specii înrudite îndeaproape; k) mărcile care conțin, fără consimțământul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucură de renume în România; l) mărcile care conțin semne cu înaltă valoare simbolică, în special un simbol religios; m) mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri; n) mărcile care cuprind, fără autorizația organelor competente, reproduceri sau imitații de steme, drapele, embleme de stat, însemne, sigilii oficiale de control și garanție, blazoane, aparținând țărilor Uniunii Europene și care intră sub incidența art. 6 ter din Convenția de la Paris; o) mărcile care cuprind, fără autorizația organelor competente, reproduceri sau imitații de steme, drapele, alte embleme, sigle, inițiale sau denumiri care intră sub incidența art. 6 ter din Convenția de la Paris și care aparțin organizațiilor internaționale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe țări ale Uniunii Europene; p) mărcile care conțin, fără autorizația organelor competente, ecusoane, embleme, insigne, blazoane, semne heraldice de interes public, altele decât cele prevăzute la art. 6 ter din Convenția de la Paris. (2) Înregistrarea unei mărci nu este refuzată sau, după caz, înregistrarea nu este anulată în conformitate cu dispozițiile alin. (1) lit. b), c) sau d) dacă înainte de data de depozit a cererii de înregistrare sau înainte de data depunerii cererii de anulare marca a dobândit caracter distinctiv ca urmare a utilizării. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazul în care caracterul distinctiv a fost dobândit după data depunerii cererii de înregistrare, dar înainte de data înregistrării mărcii. (la 12-07-2020, Articolul 5 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 6
(1) O marcă este refuzată la înregistrare sau, după caz, este susceptibilă a fi anulată pentru următoarele motive relative: a) dacă este identică cu o marcă anterioară, iar produsele și serviciile pentru care marca este solicitată sau a fost înregistrată sunt identice cu cele pentru care marca anterioară este protejată; b) dacă, din motive de identitate sau de similitudine în raport cu marca anterioară și din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele două mărci le desemnează, se poate crea, în percepția publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară. (2) În sensul alin. (1), sunt mărci anterioare: a) mărcile Uniunii Europene, mărcile înregistrate în România sau mărcile înregistrate în baza unor acorduri internaționale și având efect în România, a căror dată de depozit este anterioară datei de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, a dreptului de prioritate invocat în susținerea acesteia; b) mărcile Uniunii Europene în privința cărora este invocată, în mod valabil, senioritatea, potrivit prevederilor Regulamentului privind marca Uniunii Europene, chiar dacă această din urmă marcă a expirat sau a făcut obiectul unei
renunțări; c) cererile de înregistrare a mărcilor prevăzute la lit. a) și b), sub condiția înregistrării ulterioare a mărcilor; d) mărcile care, la data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, la data priorității invocate, sunt notorii în România, în sensul art. 6 bis al Convenției de la Paris. (3) O marcă este, de asemenea, refuzată la înregistrare sau, în cazul în care a fost înregistrată, este susceptibilă a fi anulată dacă: a) este identică sau similară în raport cu o marcă anterioară înregistrată în România, sau în Uniunea Europeană, în sensul prevederilor alin. (2), indiferent dacă produsele sau serviciile pentru care aceasta este solicitată sau înregistrată sunt identice, similare sau nu sunt similare cu cele pentru care marca anterioară este înregistrată, atunci când marca anterioară se bucură de un renume în România, sau, în cazul mărcii Uniunii Europene, se bucură de renume în Uniunea Europeană și dacă utilizarea mărcii ulterioare ar duce fără motiv justificat la obținerea unor foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau ar aduce atingere acestora; b) există o cerere de înregistrare a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice depusă în conformitate cu legislația națională sau cu legislația Uniunii Europene înainte de data de depunere a cererii de înregistrare a mărcii sau de data priorității invocate în sprijinul cererii, sub rezerva înregistrării sale ulterioare, iar denumirea de origine sau indicația geografică respectivă conferă persoanei autorizate să o folosească dreptul de a interzice utilizarea unei mărci ulterioare în România; c) există un semn asupra căruia au fost dobândite drepturi anterior datei de depunere a cererii de înregistrare a mărcii sau, dacă este cazul, înaintea datei priorității invocate în sprijinul cererii de înregistrare a mărcii și dacă acest semn conferă titularului său dreptul de a interzice utilizarea unei mărci ulterioare în România; d) înregistrarea acesteia este solicitată de către mandatarul sau reprezentantul titularului mărcii, în nume propriu și fără consimțământul titularului mărcii, cu excepția situației în care mandatarul sau reprezentantul titularului își justifică demersul; e) există un drept anterior, altul decât cele prevăzute la lit. c) și alin. (2), în special un drept la nume, un drept la imagine, un drept de autor, un drept de proprietate industrială; f) marca poate fi confundată cu o marcă anterioară protejată în străinătate, cu condiția ca, la data depunerii cererii, solicitantul să fi acționat cu rea-credință. (4) O marcă nu este refuzată la înregistrare sau, după caz, nu este susceptibilă a fi anulată atunci când titularul unui drept prevăzut la alin. (2) sau alin. (3) lit. a)-c), e) sau f) este de acord cu înregistrarea mărcii ulterioare. (la 12-07-2020, Articolul 6 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 7
(1) Natura produselor sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea mărcii nu constituie niciun obstacol la înregistrarea acesteia. (2) Atunci când există motive pentru respingerea înregistrării unei mărci numai pentru o parte din produsele sau serviciile pentru care această marcă a fost solicitată, respingerea înregistrării acoperă numai produsele sau serviciile în cauză. (la 12-07-2020, Articolul 7 din Capitolul II a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Capitolul III Cererea de înregistrare a mărcii + Articolul 8 Dreptul la marcă aparține solicitantului care a depus primul, în condițiile legii, cererea de înregistrare a mărcii. + Articolul 9 (1) Cererea de înregistrare a mărcii, depusă la OSIM, redactată în limba română și conținând elementele prevăzute la alin. (2), constituie depozitul reglementar al mărcii. (2) Cererea de înregistrare a mărcii conține următoarele elemente: a) solicitarea explicită a înregistrării mărcii; b) datele de identificare a solicitantului și, după caz, a mandatarului; c) o reprezentare a mărcii în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 2 lit. b); (la 12-07-2020, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 9 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) d) lista produselor și/sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea mărcii; e) dovada achitării taxei de depunere și de publicare a cererii de înregistrare a mărcii. (3) Suplimentar cerințelor prevăzute la alin. (2), cererea cuprinde mențiuni exprese privind: a) culoarea sau culorile revendicate ca element distinctiv al mărcii; b) tipul mărcii, dacă aceasta este tridimensională sau de un alt tip decât cele verbale sau figurative; c) o transliterare sau o traducere a mărcii ori a unor elemente ale mărcii, atunci când marca este compusă, în tot sau în parte, din alte caractere decât cele latine ori din alte cifre decât cele arabe sau romane sau dintr-unul ori mai multe
cuvinte într-o altă limbă decât limba română. (la 12-07-2020, Alineatul (3) din Articolul 9 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (4) Cererea se referă la o singură marcă și este prezentată în condițiile prevăzute de regulamentul*) de aplicare a prezentei legi. __________ *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.134/2010 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 3 decembrie 2010. (5) Cererile de înregistrare depuse în baza Aranjamentului de la Madrid sau a Protocolului referitor la Aranjament trebuie să îndeplinească condițiile acestor tratate. (6) Depunerea cererii de înregistrare a mărcii se poate face la registratura OSIM, prin poștă sau pe cale electronică, în condițiile prevăzute de regulamentul*) de aplicare a prezentei legi. + Articolul 9^1
(1) Produsele și serviciile pentru care se solicită protecția mărcii sunt indicate de către solicitant cu suficientă claritate și precizie pentru a permite autorităților competente și operatorilor economici să determine întinderea protecției solicitate. (2) Produsele și serviciile pentru care se solicită înregistrarea unei mărci se clasifică în conformitate cu sistemul de clasificare stabilit de Clasificarea de la Nisa. Produsele și serviciile sunt grupate pe clase, fiecare grup de produse sau servicii fiind precedat de numărul clasei căreia îi aparține, în ordinea claselor. (3) Utilizarea unor termeni generali sau a indicațiilor generale cuprinse în titlurile claselor din Clasificarea de la Nisa se interpretează ca incluzând toate produsele sau serviciile acoperite de sensul literal al indicației sau al termenului respectiv. (4) Produsele și serviciile nu pot fi considerate ca asemănătoare pe motiv că figurează în aceeași clasă și nici nu pot fi considerate ca fiind diferite pe motiv că figurează în clase diferite ale Clasificării de la Nisa. (la 12-07-2020, Capitolul III a fost completat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 9^2
(1) Titularii mărcilor înregistrate în raport cu întreg titlul unei clase din Clasificarea de la Nisa pot declara că intenția lor la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii a fost de a solicita protecția unor produse sau servicii în afara celor acoperite de sensul literal al titlului clasei respective, cu condiția ca produsele sau serviciile astfel indicate să fie incluse în lista alfabetică a clasei respective din ediția Clasificării de la Nisa în vigoare la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii. (2) Declarația prevăzută la alin. (1) se depune la OSIM până la data de 30 septembrie 2020 și precizează în mod clar și precis produsele și serviciile, altele decât cele acoperite de sensul literal al indicațiilor oferite de titlul clasei, la care se referea inițial intenția titularului. OSIM modifică Registrul mărcilor în mod corespunzător. (3) Formularea declarației prevăzute la alin. (1) nu aduce atingere aplicării dispozițiilor art. 26^1 alin. (4), art. 46 alin. (1) lit. a) și art. 48^1 alin. (1). (4) În cazul mărcilor pentru care nu se depune nicio declarație în termenul prevăzut la alin. (2) se consideră că de la expirarea termenului respectiv acestea desemnează doar produsele sau serviciile acoperite de sensul literal al indicațiilor cuprinse în titlul clasei respective. (5) În cazul în care Registrul mărcilor este modificat conform dispozițiilor alin. (2), drepturile exclusive conferite de marcă nu împiedică un terț să continue utilizarea unei mărci, dacă utilizarea pentru produsele sau serviciile respective: a) a început înainte ca registrul să fie modificat; și b) nu a încălcat drepturile titularului în considerarea sensului literal al înregistrării produselor și serviciilor în registru la momentul respectiv. (6) Modificarea listei de produse sau servicii conform dispozițiilor alin. (2) nu conferă titularului mărcii dreptul de a se opune unei mărci ulterioare sau de a depune o cerere de anulare a înregistrării unei mărci depuse ulterior, dacă: a) marca depusă ulterior era deja utilizată sau era deja depusă o cerere de înregistrare a mărcii pentru produse sau servicii înainte ca registrul să fie modificat; și b) utilizarea mărcii pentru produsele sau serviciile respective nu a încălcat sau nu ar fi încălcat drepturile titularului în considerarea sensului literal al desemnării produselor și serviciilor în registru la momentul respectiv. (la 12-07-2020, Capitolul III a fost completat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 10
(1) Data depozitului reglementar este data la care a fost depusă la OSIM cererea de înregistrare a mărcii în condițiile în care aceasta conține toate elementele prevăzute la art. 9 alin. (1). (2) Când o cerere de înregistrare a mărcii a fost reglementar depusă pentru prima dată într-o altă țară membră a Uniunii de la Paris sau membră a Organizației Mondiale a Comerțului, solicitantul poate revendica data primului depozit printr-
o cerere de înregistrare în România a aceleiași mărci, cu condiția ca această din urmă cerere să fie depusă la OSIM în termen de 6 luni de la data constituirii primului depozit. + Articolul 11 (1) Dacă solicitantul a prezentat anumite produse și servicii sub o marcă în cadrul unei expoziții internaționale oficiale sau oficial recunoscute, în sensul Convenției privind expozițiile internaționale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, ratificată de România prin Legea nr. 246/1930, revizuită la 30 noiembrie 1972, organizată pe teritoriul României sau într-un stat membru al Convenției de la Paris, și dacă o cerere de înregistrare a mărcii sub care au fost prezentate aceste produse și servicii a fost depusă la OSIM într-un termen de 6 luni de la data primei prezentări în expoziție, solicitantul beneficiază de un drept de prioritate de la data introducerii produsului în expoziție. (2) Termenul de 6 luni prevăzut la alin. (1) nu va prelungi termenul de prioritate prevăzut la art. 10 alin. (2). + Articolul 12
(1) Drepturile de prioritate prevăzute la art. 10 și 11 trebuie invocate prin cererea de înregistrare a mărcii, justificate prin acte de prioritate, și sunt supuse taxei legal stabilite. (la 12-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 12 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (2) Actele de prioritate se depun și taxa legală se plătește în maximum 30 de zile de la data cererii de înregistrare a mărcii. (la 12-07-2020, Alineatul (2) din Articolul 12 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (3) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (2) atrage nerecunoașterea priorității invocate. + Articolul 13
(1) Înregistrarea unei mărci poate fi cerută individual sau în comun de orice persoană, direct sau printr-un mandatar, în condițiile prevăzute de lege, precum și de regulamentul*) de aplicare a prezentei legi. (2) Reprezentarea solicitantului prin mandatar este obligatorie când solicitantul nu are nici domiciliul, nici sediul și nicio unitate industrială sau comercială efectivă și funcțională pe teritoriul Uniunii Europene ori în Spațiul Economic European, cu excepția depunerii cererii de înregistrare a mărcii. (la 12-07-2020, Alineatul (2) din Articolul 13 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 14
(1) Solicitantul cererii de înregistrare a mărcii va comunica, odată cu cererea sau cel târziu în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la OSIM, dovada plății taxei de examinare a cererii, în cuantumul prevăzut de lege. (2) În cazul neplății taxelor în termen se consideră că solicitantul a renunțat la înregistrarea mărcii și cererea se respinge. (la 12-07-2020, Articolul 14 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 15
(1) Solicitantul cererii de înregistrare a mărcii sau titularul mărcii înregistrate care se referă la mai multe produse sau servicii poate solicita la OSIM divizarea cererii inițiale sau a înregistrării mărcii în două sau mai multe cereri ori înregistrări, indicând produsele sau serviciile în cadrul cererilor sau înregistrărilor divizionare, cu plata taxei prevăzute de lege. (2) Cererile sau înregistrările divizionare păstrează data de depozit a cererii inițiale și, dacă este cazul, beneficiul dreptului de prioritate, dobândit potrivit art. 10 alin. (2) sau art. 11 alin. (1). (3) În cazul în care cererea de înregistrare a mărcii a fost deja publicată conform art. 17 alin. (1) sau art. 26 alin. (4), divizarea și cererea divizionară se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Prin publicare nu se deschide o nouă perioadă de depunere a opozițiilor sau observațiilor. (4) Cererea de divizare poate fi depusă la OSIM oricând în cursul procedurii de înregistrare a mărcii sau după încheierea acesteia. (5) Cererea de divizare nu este admisibilă: a) dacă este formulată înainte de atribuirea datei de depozit a cererii de înregistrare a mărcii; b) dacă este formulată în termenul de opoziție prevăzut la art. 26^1 alin. (1); c) dacă are ca efect divizarea între produsele sau serviciile care fac obiectul unei opoziții, până la data rămânerii definitive a deciziei de soluționare a opoziției sau de retragere a opoziției; d) dacă are ca efect divizarea între produsele sau serviciile care fac obiectul unei cereri de anulare sau de decădere, până la soluționarea definitivă a acesteia; e) după înscrierea în Registrul mărcilor a unei măsuri de executare silită, până la radierea acesteia. (6) Solicitantul cererii de înregistrare a mărcii sau titularul mărcii înregistrate va depune documentele cerute de OSIM pentru divizarea cererii sau înregistrării inițiale și va plăti taxa legală în termen de 30 de zile de la data solicitării divizării. În caz contrar, OSIM va lua act că solicitantul sau titularul a renunțat la divizarea cererii sau înregistrării inițiale.
(la 12-07-2020, Articolul 15 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Capitolul IV Procedura de înregistrare a mărcii + Articolul 16
(1) În termen de 7 zile de la data primirii cererii de înregistrare a mărcii, OSIM examinează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 9 alin. (1) și, în caz afirmativ, atribuie dată de depozit cererii. (2) Dacă cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 9 alin. (1), OSIM va notifica solicitantului lipsurile cererii, acordând un termen de 30 de zile pentru depunerea completărilor. În cazul în care solicitantul completează în termen lipsurile notificate de OSIM, data depozitului este aceea la care cererea de înregistrare a mărcii a fost completată conform art. 9 alin. (1). În caz contrar, cererea se respinge. (la 12-07-2020, Articolul 16 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 17
(1) În termen de 7 zile de la atribuirea datei de depozit, cererea de înregistrare a mărcii care îndeplinește cerințele prevăzute la art. 9 alin. (3) și art. 9^1 alin. (1) și (2) se publică, în format electronic, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (2) Cererile de înregistrare a unor mărci vădit contrare ordinii publice sau bunelor moravuri nu se publică. (3) Dacă cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3) și art. 9^1 alin. (1) și (2), OSIM va notifica solicitantului lipsurile cererii, acordând un termen de 30 de zile pentru depunerea completărilor. În cazul în care solicitantul completează în mod corespunzător lipsurile cererii în termenul acordat de OSIM, cererea de înregistrare a mărcii se publică în condițiile prevăzute la alin. (1). În caz contrar, cererea se respinge. (la 12-07-2020, Articolul 17 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 18
(1) În termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, conform art. 17, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot formula observații scrise privind cererea de înregistrare a mărcii pentru motivele absolute de refuz prevăzute la art. 5 alin. (1). (2) Persoanele și grupurile sau organismele prevăzute la alin. (1) nu dobândesc calitatea de parte în procedura de înregistrare a mărcii. (3) Observațiile prevăzute la alin. (1) sunt comunicate solicitantului, care poate formula comentarii cu privire la acestea. (la 12-07-2020, Articolul 18 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 19 Abrogat. (la 12-07-2020, Articolul 19 din Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 20 Abrogat. (la 12-07-2020, Articolul 20 din Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 21 Abrogat. (la 12-07-2020, Articolul 21 din Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 22
(1) OSIM examinează pe fond cererea de înregistrare a mărcii sub condiția achitării taxelor de examinare a cererii prevăzută de lege și hotărăște admiterea cererii de înregistrare a mărcii, în tot sau în parte, ori respingerea acesteia, în termen de 6 luni de la publicarea cererii. (2) OSIM examinează: a) calitatea solicitantului, conform art. 3 lit. h) și i), după caz; b) condițiile prevăzute la art. 12 alin. (1) și (2), dacă în cerere se invocă o prioritate; c) motivele de refuz prevăzute la art. 5 alin. (1) și, dacă este cazul, observațiile formulate. (3) În cazul nerespectării termenului prevăzut laalin. (1), OSIM este obligat la restituirea taxelor percepute. (la 12-07-2020, Articolul 22 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 23 (1) Când un element neesențial al mărcii este lipsit de caracter distinctiv și dacă acest element este de natură să creeze îndoieli asupra întinderii protecției mărcii, OSIM cere solicitantului să declare, în termen 30 de zile de la data notificării,
că nu invocă un drept exclusiv asupra acestui element. Declarația se publică odată cu admiterea cererii de înregistrare a mărcii. (2) În lipsa declarației prevăzute laalin. (1) cererea de înregistrare a mărcii se admite în parte sau se respinge, după caz. (la 12-07-2020, Articolul 23 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 24 (1) Examinarea motivelor de refuz privind marca notorie se face potrivit unor criterii, cum ar fi: a) gradul de distinctivitate, inițială sau dobândită, a mărcii notorii în România; b) durata și întinderea utilizării în România a mărcii notorii în legătură cu produsele și serviciile pentru care o marcă se solicită a fi înregistrată; c) durata și întinderea publicității mărcii notorii în România; d) aria geografică de utilizare a mărcii notorii în România; e) gradul de cunoaștere a mărcii notorii pe piața românească de către segmentul de public căruia i se adresează; f) existența unor mărci identice sau similare pentru produse sau servicii identice sau similare, aparținând altei persoane decât aceea care pretinde că marca sa este notorie. (2) Pentru examinarea motivelor de refuz, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), OSIM poate cere de la autorități publice, instituții publice, precum și de la persoane juridice de drept privat documente, în vederea stabilirii notorietății mărcii în România. + Articolul 25 Când un motiv de refuz, dintre cele prevăzute la art. 6, se aplică numai la anumite produse sau servicii pentru care înregistrarea mărcii a fost solicitată, înregistrarea va fi refuzată numai pentru aceste produse sau servicii. + Articolul 26 (1) Dacă în urma examinării cererii de înregistrare a mărcii, potrivit prevederilor art. 22, se constată îndeplinirea condițiilor legale, OSIM hotărăște admiterea acesteia. (2) Dacă cererea nu îndeplinește condițiile pentru înregistrarea mărcii, OSIM notifică solicitantul, acordându-i un termen de 30 de zile în care acesta să își poată prezenta punctul de vedere ori să își retragă cererea. Termenul poate fi prelungit cu încă 30 de zile, la cererea solicitantului și cu plata taxei prevăzute de lege. (3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), OSIM va decide, după caz, admiterea cererii de înregistrare a mărcii, respingerea acesteia ori va lua act de retragerea cererii. (4) Cererea de înregistrare a mărcii admisă potrivit prevederilor alin. (1) și (3) se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în format electronic, în vederea formulării opozițiilor. (5) În cazul respingerii cererii de înregistrare a mărcii potrivit alin. (3), decizia de respingere se publică după ce a rămas definitivă. (la 12-07-2020, Articolul 26 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 26^1
(1) În termen de două luni de la data publicării admiterii cererii de înregistrare a mărcii, conform art. 26 alin. (4), orice persoană interesată poate formula opoziție la înregistrarea mărcii pentru motivele relative de refuz prevăzute la art. 6. (2) Opoziția trebuie să fie formulată în scris, să cuprindă temeiurile de drept și motivele pe care se sprijină și să fie însoțită de dovada plății taxei prevăzute de lege. (3) Opoziția poate fi formulată pe baza unuia sau mai multor drepturi anterioare, cu condiția ca toate drepturile invocate să aparțină aceluiași titular. (4) La cererea solicitantului, titularul unei mărci anterioare care a formulat opoziția depune la OSIM dovada că: a) în decursul unei perioade de 5 ani care precedă data depunerii sau data de prioritate a cererii de înregistrare a mărcii, marca anterioară a făcut obiectul unei utilizări efective pe teritoriul României pentru produsele și serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată; b) există motive justificate pentru neutilizarea mărcii cu privire la care s-a formulat opoziție. (5) Dispozițiile alin. (4) sunt aplicabile dacă marca anterioară a fost înregistrată cu cel puțin 5 ani anterior datei depunerii sau datei de prioritate a cererii de înregistrare a mărcii cu privire la care s-a făcut opoziție. (6) Oponentul prezintă dovezile de utilizare prevăzute la alin. (4) în termen de cel mult două luni de la primirea notificării din partea OSIM. În absența dovezilor de utilizare, opoziția se respinge. (7) În cazul în care marca anterioară este o marcă a Uniunii Europene, utilizarea efectivă a acesteia se stabilește în conformitate cu art. 18 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene. (8) Dacă marca anterioară nu a fost utilizată decât pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată, aceasta nu se consideră înregistrată, în sensul examinării opoziției, decât pentru acea parte de produse sau servicii. (9) În cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (2), se consideră că opoziția nu a fost făcută.
(la 12-07-2020, Capitolul IV a fost completat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 26^2
(1) OSIM notifică solicitantului cererii de înregistrare a mărcii opoziția formulată, acordând un termen de două luni în vederea unei soluționări amiabile. La cererea comună a părților, acest termen poate fi prelungit cu o perioadă care va fi indicată în mod expres de părți și care nu poate depăși 3 luni. (2) Dacă în termenul acordat conform alin. (1) părțile nu ajung la o înțelegere, OSIM notifică oponentul, acordând acestuia un termen de 30 de zile pentru a prezenta probe și argumente în susținerea opoziției. (3) OSIM comunică solicitantului mărcii înscrisurile depuse în susținerea opoziției conform alin. (2) și acordă acestuia un termen de 30 de zile în care să își prezinte punctul de vedere cu privire la motivele opoziției. (4) În lipsa punctului de vedere al solicitantului, opoziția se soluționează pe baza actelor existente la dosar. (5) Dovezile de utilizare depuse conform dispozițiilor art. 26^1 alin. (4) sunt comunicate solicitantului care, în termen de 30 de zile de la comunicare, își poate prezenta punctul de vedere cu privire la acestea. (6) Opoziția se soluționează pe baza argumentelor și înscrisurilor depuse de părți cu respectarea termenele acordate de OSIM în acest sens. (7) Înscrisurile depuse în cadrul procedurii de opoziție sunt prezentate în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare și un exemplar pentru OSIM. (la 12-07-2020, Capitolul IV a fost completat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 26^3
(1) Opoziția formulată împotriva înregistrării mărcii se soluționează de o comisie din cadrul Serviciului mărci și indicații geografice al OSIM, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. (2) În cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 26^2 alin. (2) sau (3), după caz, comisia emite o decizie motivată privind soluționarea opoziției, care se comunică părților în termen de 30 de zile de la pronunțare și care poate fi contestată conform procedurii prevăzute la art. 86 alin. (1). (la 12-07-2020, Capitolul IV a fost completat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 26^4
(1) Procedura de opoziție poate fi suspendată în următoarele situații: a) când se bazează pe o cerere de înregistrare a mărcii, până la luarea unei decizii definitive privind înregistrarea acesteia; b) când există dovezi că marca opusă face obiectul unei acțiuni în anulare sau de decădere, până la soluționarea definitivă a cauzei. (2) Decizia de suspendare a opoziției motivată se comunică părților și poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare conform procedurii prevăzute la art. 86 alin. (1). (3) Pe durata suspendării, oricare dintre părți poate cere reluarea soluționării opoziției, dacă motivul de suspendare nu mai subzistă. (la 12-07-2020, Capitolul IV a fost completat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 27
(1) Solicitantul poate, în orice moment, să își retragă cererea de înregistrare a mărcii sau să își limiteze lista de produse sau de servicii. Când cererea a fost deja publicată, retragerea sau limitarea se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. (2) Cererea de înregistrare a mărcii poate fi modificată, la cererea solicitantului, numai pentru rectificarea numelui sau a adresei solicitantului, a unor greșeli de exprimare sau de transcriere sau a unor erori evidente ori pentru alte rectificări ce nu modifică în mod substanțial marca sau nu extind lista de produse ori de servicii. În cazul în care asemenea modificări vizează reprezentarea mărcii sau lista de produse sau servicii și sunt aduse după publicarea cererii de înregistrare a mărcii conform art. 17 și art. 26 alin. (4), cererea se publică astfel cum a fost modificată. (3) În situația publicării cererii modificate în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), dispozițiile art. 26^1 alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (4) Orice modificare cerută de solicitant care afectează substanțial marca ori lista de produse sau de servicii trebuie să facă obiectul unei noi cereri de înregistrare a mărcii. (la 12-07-2020, Articolul 27 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 28 În cursul procedurii de înregistrare a mărcii, OSIM poate cere solicitantului lămuririle și actele pe care le consideră necesare, dacă există o îndoială asupra exactității sau a conținutului elementelor cererii de înregistrare a mărcii. + Articolul 29
(1) OSIM înscrie în Registrul mărcilor acele mărci admise la înregistrare pentru care s-a încheiat procedura de înregistrare și eliberează certificatul de înregistrare a mărcii, cu plata taxei legale, în termen de 30 de zile de la data notificării titularului privind încheierea procedurii de înregistrare a mărcii. Data încheierii procedurii de înregistrare a mărcii se înscrie în registru. (2) Procedura de înregistrare a unei mărci se consideră încheiată la data la care cererea de marcă admisă la înregistrare nu mai poate face obiectul unei opoziții sau, în cazul în care a fost depusă o opoziție, la data la care decizia privind opoziția a devenit definitivă sau opoziția a fost retrasă. Dispozițiile prezentului alineat se aplică și cererilor de înregistrare internațională a mărcilor. (3) În cazul neachitării taxei legale în termenul prevăzut la alin. (1), se consideră că titularul a renunțat la înregistrarea mărcii. Renunțarea se înscrie în Registrul mărcilor și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. (4) Mărcile înscrise în Registrul mărcilor conform dispozițiilor alin. (1) se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. (5) Registrul mărcilor este public. (la 12-07-2020, Articolul 29 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) Notă Conform art. II din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 9 iulie 2020, cererile de înregistrare a mărcilor și cererile de înregistrare a indicațiilor geografice depuse și aflate în procedurile de examinare urmează procedurile prevăzute de legea în vigoare la data depunerii spre înregistrare la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, dispozițiile pct. 26 ale art. I sunt aplicabile și mărcilor admise la înregistrare care nu au fost înscrise în Registrul mărcilor pentru lipsa taxelor. + Capitolul V Durata, reînnoirea și modificarea înregistrării mărcii + Articolul 30
(1) Înregistrarea mărcii produce efecte cu începere de la data depozitului reglementar al mărcii, pentru o perioadă de 10 ani. (2) La cererea titularului, înregistrarea mărcii poate fi reînnoită la împlinirea fiecărui termen de 10 ani, cu plata taxei prevăzute de lege. (3) Cererea de reînnoire a înregistrării mărcii poate fi făcută de către titularul mărcii sau de către orice altă persoană autorizată în acest sens prin lege sau în baza unui contract, într-un termen de cel puțin 6 luni anterior datei expirării înregistrării, în condițiile prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi. (la 12-07-2020, Alineatul (3) din Articolul 30 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (4) Reînnoirea înregistrării mărcii operează începând cu ziua imediat următoare expirării duratei de protecție în curs. (5) Taxa pentru reînnoirea înregistrării mărcii este datorată odată cu cererea de reînnoire. Cererea de reînnoire poate fi făcută și taxa poate fi plătită și în următoarele 6 luni de la expirarea duratei de protecție, cu majorarea prevăzută de lege. (la 12-07-2020, Alineatul (5) din Articolul 30 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (6) Neplata taxei în condițiile prevăzute la alin. (5) este sancționată cu decăderea titularului din dreptul la marcă. (7) OSIM informează titularul mărcii cu privire la expirarea înregistrării, cu cel puțin 6 luni înainte de data acestei expirări, fără ca lipsa unei astfel de informări să atragă răspunderea oficiului. (la 12-07-2020, Articolul 30 din Capitolul V a fost completat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 31
(1) Cererea de reînnoire a înregistrării mărcii va conține: a) solicitarea expresă a reînnoirii înregistrării mărcii; b) datele de identificare a titularului și, dacă este cazul, numele și domiciliul, respectiv sediul mandatarului; c) numărul de înregistrare a mărcii în Registrul mărcilor; d) data depozitului reglementar al cererii de înregistrare a mărcii. (2) Când titularul solicită reînnoirea numai pentru o parte din produsele și serviciile înscrise în Registrul mărcilor, acesta va indica și numele acelor produse sau servicii pentru care se solicită reînnoirea înregistrării mărcii. + Articolul 32 (1) Dacă OSIM constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru reînnoirea înregistrării mărcii, notifică aceasta titularului, care poate prezenta un răspuns în termen de 30 de zile de la primirea notificării. În lipsa unui răspuns în termen, cererea de reînnoire a înregistrării mărcii se respinge. (la 12-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 32 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 )
(2) Solicitantul cererii de reînnoire poate contesta decizia de respingere a reînnoirii înregistrării, în termenul și cu procedura prevăzute la art. 86. + Articolul 33 (1) Reînnoirea înregistrării mărcii se înscrie în Registrul mărcilor și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în termen de maximum 3 luni de la depunerea la OSIM a cererii de reînnoire. (2) Abrogat. (la 12-07-2020, Alineatul (2) din Articolul 33 , Capitolul V a fost abrogat de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (3) OSIM eliberează titularului un certificat de reînnoire a înregistrării mărcii. + Articolul 34 (1) Pe durata protecției mărcii, titularul poate solicita la OSIM, cu plata taxei prevăzute de lege, introducerea de modificări neesențiale ale unor elemente ale mărcii, sub condiția ca acestea să nu afecteze în mod substanțial marca sau caracterul distinctiv al mărcii. Lista de produse și servicii nu poate fi extinsă. (la 12-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 34 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (2) OSIM va înscrie în Registrul mărcilor modificările introduse, conform alin. (1), și va publica marca, astfel cum a fost modificată. + Articolul 35 În tot cursul perioadei de protecție a mărcii, titularul acesteia poate solicita OSIM, cu plata taxei prevăzute de lege, înscrierea modificărilor intervenite cu privire la numele, denumirea, adresa sau sediul titularului în Registrul mărcilor. Modificările înscrise în Registrul mărcilor se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. + Capitolul VI Drepturi conferite de marcă + Articolul 36 (1) Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii. (2) Fără a aduce atingere drepturilor titularilor dobândite înainte de data depunerii cererii sau de data de prioritate a mărcii înregistrate, titularul acesteia poate cere instanței judecătorești competente, printr-o acțiune în contrafacere, să interzică terților să utilizeze, în activitatea lor comercială, fără consimțământul său: a) un semn identic mărcii, pentru produse sau servicii identice celor pentru care marca a fost înregistrată; b) un semn pentru care, datorită faptului că este identic sau asemănător cu o marcă și din cauză că produsele sau serviciile cărora li se aplică marca sunt identice sau similare, există un risc de confuzie în percepția publicului, incluzând riscul de asociere între semn și marcă; c) un semn identic sau asemănător cu marca, pentru produse sau pentru servicii identice, similare sau diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România și dacă prin utilizarea semnului fără motiv justificat se obțin foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau renumele mărcii ori se aduce atingere acestora; d) un semn identic sau asemănător cu marca care este utilizat în alt scop decât acela de a distinge produsele sau serviciile, atunci când utilizarea acestui semn, fără motive întemeiate, atrage obținerea de foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii ori aduce atingere acestora. (3) În aplicarea alin. (2), titularul mărcii poate cere să fie interzise terților, în special, următoarele acte: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalajul acestor produse; b) oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul de produse sub acest semn; d) utilizarea semnului pe documente comerciale sau pentru publicitate; e) utilizarea semnului ca denumire comercială ori ca parte a unei denumiri comerciale; f) utilizarea semnului în publicitatea comparativă într-un mod care contravine Legii nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă, republicată. (4) În cazul în care există riscul ca ambalajul, etichetele, elementele sau dispozitivele de securitate ori de autenticitate sau orice alte suporturi pe care se aplică marca să poată fi utilizate pentru produse sau servicii într-o manieră care ar constitui o încălcare a drepturilor titularului unei mărci conform alin. (2) și (3), titularul mărcii respective are dreptul de a interzice, atunci când acestea sunt efectuate în activitatea comercială, următoarele acte: a) aplicarea unui semn identic sau similar cu marca pe ambalaje, etichete, elemente sau dispozitive de securitate ori de autenticitate sau pe orice alte suporturi pe care se poate aplica marca; b) oferirea, introducerea pe piață sau deținerea în aceste scopuri, precum și importul sau exportul ambalajelor, etichetelor, elementelor sau dispozitivelor de securitate sau de autenticitate sau a oricăror alte suporturi pe care se poate aplica marca. (5) Fără a aduce atingere drepturilor titularilor dobândite înainte de data depunerii cererii sau de data de prioritate a mărcii înregistrate, titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit totodată să împiedice terții să introducă în cursul
activității comerciale produse pe teritoriul României, fără a le pune în liberă circulație în România, în cazul în care aceste produse, inclusiv ambalajele acestora, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată în România pentru respectivele produse sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de marca înregistrată. (6) Dreptul titularului mărcii prevăzut la alin. (5) se stinge dacă, în cursul procedurilor de constatare a contrafacerii mărcii înregistrate, inițiate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.383/2003 al Consiliului, declarantul sau deținătorul produselor prezintă dovezi potrivit cărora titularul mărcii înregistrate nu este îndreptățit să interzică introducerea produselor pe piață în țara de destinație finală. (la 12-07-2020, Articolul 36 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 36^1
(1) Într-o acțiune în contrafacere întemeiată pe prevederile art. 36, la cererea pârâtului, titularul unei mărci anterioare prezintă dovada că, în perioada de 5 ani care precedă data introducerii acțiunii, marca a fost utilizată în mod efectiv pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată și care sunt invocate, sau dovada că există motive justificate pentru neutilizarea mărcii, cu condiția ca procedura de înregistrare a mărcii anterioare să fi fost încheiată de cel puțin 5 ani la data introducerii acțiunii. În caz contrar, acțiunea se respinge. (2) În cazul în care marca anterioară a fost utilizată doar pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată, aceasta se va considera înregistrată doar pentru acea parte de produse sau servicii. (3) În cadrul acțiunilor în contrafacere întemeiate pe dispozițiile art. 36, titularul unei mărci nu este îndreptățit să interzică utilizarea unei mărci înregistrate ulterior, dacă această marcă ulterioară nu ar putea fi anulată în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. (3), art. 48 și art. 48^1. (la 30-07-2020, sintagma: „utilizarea unei mărci înregistrare ulterior” a fost înlocuită de RECTIFICAREA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 675 din 30 iulie 2020 ) (4) În cadrul acțiunilor în contrafacere întemeiate pe dispozițiile art. 36, titularul unei mărci nu este îndreptățit să interzică utilizarea unei mărci a Uniunii Europene înregistrate ulterior în cazul în care această marcă ulterioară nu ar putea fi anulată potrivit prevederilor art. 60 alin. (1), (3) sau (4), ale art. 61 alin. (1) sau (2) ori ale art. 64 alin. (2) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene. (5) În cazul în care titularul unei mărci nu este îndreptățit să interzică, potrivit prevederilor alin. (3) sau (4), utilizarea unei mărci înregistrate ulterior, titularul mărcii ulterioare nu este îndreptățit să interzică utilizarea mărcii anterioare, chiar dacă acest drept anterior nu mai poate fi invocat împotriva mărcii ulterioare. (la 12-07-2020, Capitolul VI a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 36^2
În cazul în care reproducerea unei mărci într-un dicționar, într-o enciclopedie sau lucrare de referință similară pe suport hârtie sau electronic creează impresia că aceasta constituie denumirea generică a produselor sau a serviciilor pentru care este înregistrată marca, la cererea titularului mărcii, editorul se asigură de îndată că reproducerea mărcii este însoțită de indicația că este o marcă înregistrată, iar în cazul lucrărilor pe suport hârtie, cel târziu în ediția următoare a lucrării. (la 12-07-2020, Capitolul VI a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 36^3 (1) În cazul în care o marcă este înregistrată pe numele mandatarului sau al reprezentantului titularului acelei mărci, fără consimțământul titularului, acesta din urmă este îndreptățit să facă cel puțin unul dintre următoarele demersuri: a) să se opună utilizării mărcii sale de către mandatarul sau reprezentantul său; b) să solicite cesiunea mărcii în favoarea sa. (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care mandatarul sau reprezentantul își justifică demersul. (3) Cererea de cesiune în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) se depune potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) lit. d) în locul unei cereri de anulare. (la 12-07-2020, Capitolul VI a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 37
(1) Titularul mărcii poate cere ca terților să le fie interzisă efectuarea actelor prevăzute la art. 36 numai după publicarea înregistrării mărcii conform art. 29 alin. (4). (2) Pentru actele prevăzute la alin. (1), săvârșite ulterior publicării cererii de înregistrare a mărcii conform dispozițiilor art. 17, titularul poate cere despăgubiri, potrivit dreptului comun. (la 12-07-2020, Articolul 37 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 38
(1) Dreptul asupra mărcii se epuizează, iar titularul nu poate interzice altor persoane folosirea acesteia pentru produse care au fost puse în comerț în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European sub această marcă de titularul însuși sau cu consimțământul său. (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile dacă există motive temeinice care justifică opoziția titularului la comercializarea ulterioară a produselor, în special atunci când starea produselor este modificată sau alterată după punerea lor în comerț. + Articolul 39
(1) Titularul mărcii nu poate cere să se interzică unui terț utilizarea în activitatea sa comercială: a) numele sau adresa terțului, în cazul în care terțul este o persoană fizică; b) semne sau indicații care nu sunt distinctive sau care privesc felul, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea geografică sau data fabricației produsului ori a prestării serviciului sau alte caracteristici ale produselor sau serviciilor; c) marca, dacă acest lucru este necesar pentru a identifica sau a face o trimitere la produse sau servicii ca fiind ale titularului respectivei mărci, mai ales atunci când utilizarea mărcii în cauză se impune pentru indicarea destinației unui produs sau a unui serviciu, în special pentru accesorii sau piese de schimb. (2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile cu condiția ca utilizarea de către un terț a elementelor prevăzute la lit. a)-c)ale acestuia să fie în conformitate cu practicile loiale în materie industrială sau comercială. (la 12-07-2020, Articolul 39 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Capitolul VII Transmiterea drepturilor asupra mărcii + Articolul 40
(1) Drepturile asupra mărcii se pot transmite prin cesiune, licență, fuziune, pe cale succesorală, în baza unei hotărâri judecătorești sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege pentru transferul dreptului de proprietate. (la 12-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 40 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 36, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (2) Este, de asemenea, considerată transmitere de drepturi și executarea silită a debitorului, titular al mărcii, efectuată în condițiile legii. (3) Înscrierea transmiterii de drepturi asupra mărcilor aflate în litigiu se suspendă până la data rămânerii definitive a hotărârilor judecătorești cu privire la acestea. + Articolul 41
(1) Drepturile cu privire la marcă pot fi transmise prin cesiune, independent de transmiterea fondului de comerț în care aceasta este încorporată. Cesiunea trebuie făcută în scris și semnată de părțile contractante, sub sancțiunea nulității, cu excepția cazului în care rezultă dintr-o hotărâre judecătorească sau în urma executării unor obligații contractuale. (la 12-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 41 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (2) Transmiterea prin cesiune a drepturilor asupra mărcii se poate face pentru toate produsele sau serviciile pentru care marca este înregistrată sau numai pentru o parte dintre acestea; cesiunea, chiar parțială, nu poate limita teritorial folosirea mărcii pentru produsele sau serviciile la care se referă. (3) În cazul în care patrimoniul titularului mărcii este transmis în totalitatea sa, această transmitere are ca efect și transferul drepturilor cu privire la marcă, cu excepția cazurilor în care există o convenție contrară sau aceasta rezultă în mod evident din împrejurări. Transmiterea unor elemente din patrimoniul titularului nu afectează calitatea de titular al dreptului la marcă. (la 12-07-2020, Alineatul (3) din Articolul 41 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (4) Mărcile identice sau similare, aparținând aceluiași titular și care sunt folosite pentru produse sau servicii identice sau similare, nu pot fi transmise prin cesiune decât în totalitate și numai către o singură persoană, sub sancțiunea nulității actului de transmitere. + Articolul 42
(1) Cererea de înscriere a cesiunii conține informații privind identificarea mărcii, a noului titular, a produselor și/sau serviciilor la care se referă cesiunea și va fi însoțită de actul doveditor al schimbării titularului mărcii. În plus, cererea va cuprinde, dacă este cazul, informațiile privind datele de identificare a mandatarului noului titular. (2) OSIM poate refuza înscrierea cesiunii dacă rezultă în mod evident faptul că prin aceasta publicul este indus în eroare cu privire la natura, calitatea sau originea geografică a produselor sau serviciilor pentru care marca a fost înregistrată, cu excepția situației în care cesionarul acceptă să limiteze cesiunea mărcii la produsele sau serviciile pentru care marca nu este înșelătoare. (3) La cererea uneia dintre părți prezentată în condițiile prevăzute la alin. (1) și cu plata taxei prevăzute de lege, OSIM înscrie cesiunea în Registrul mărcilor și o publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Cesiunea este opozabilă terților de la data publicării acesteia.
(4) În cazul în care condițiile pentru înscrierea cesiunii nu sunt îndeplinite, OSIM informează solicitantul cu privire la deficiențele constatate în termen de 30 de zile de la depunerea cererii conform alin. (1). Dacă deficiențele constatate nu sunt remediate în termen de două luni de la primirea informării din partea oficiului, cererea de înscriere a cesiunii se respinge. (5) În situația unei cesiuni parțiale, orice cerere formulată de titularul inițial aflată în curs de soluționare este valabilă și în ceea ce privește marca rezultată în urma cesiunii parțiale. În cazul în care cererea este condiționată de achitarea unor taxe și acestea au fost deja achitate de către titularul inițial, noul titular nu este obligat să achite taxe suplimentare pentru respectiva cerere. (la 12-07-2020, Articolul 42 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 43
(1) Titularul mărcii poate, în baza unui contract de licență, să autorizeze terții să folosească marca pe întreg teritoriul României sau pe o parte a acestuia, pentru toate sau numai pentru o parte dintre produsele ori serviciile pentru care marca a fost înregistrată. Licențele pot fi exclusive sau neexclusive. (2) Titularul mărcii poate invoca drepturile conferite de marcă împotriva licențiatului care a încălcat clauzele contractului de licență, în ceea ce privește durata utilizării, forma acoperită de înregistrare sub care marca poate fi utilizată, natura produselor sau a serviciilor pentru care licența a fost acordată, teritoriul pe care marca poate fi utilizată, calitatea produselor fabricate sau a serviciilor furnizate de licențiat sub marca pentru care s-a acordat licența. (la 12-07-2020, Alineatul (2) din Articolul 43 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (3) Pe durata contractului de licență de marcă, licențiatul este obligat: a) să folosească, pentru produsele cărora li se aplică marca, numai marca ce face obiectul contractului de licență, având totuși libertatea de a aplica pe aceste produse semne indicând că el este fabricantul acestora; b) să pună mențiunea sub licență alături de marca aplicată pe produsele ce fac obiectul acesteia, conform contractului. (4) Licențele se înscriu în Registrul mărcilor, la cererea titularului mărcii sau a beneficiarului licenței însoțită de actul doveditor, cu plata taxei prevăzute de lege, și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, conform procedurii prevăzută în regulamentul de aplicare a prezentei legi. Licența este opozabilă terților de la data publicării acesteia. (la 12-07-2020, Alineatul (4) din Articolul 43 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 44
(1) Dacă în contractul de licență nu este stipulat altfel, licențiatul nu poate introduce în justiție o acțiune în contrafacere fără consimțământul titularului mărcii. (2) Titularul unei licențe exclusive poate introduce o acțiune în contrafacere, dacă, după ce a notificat titularului mărcii actele de contrafacere de care a luat cunoștință, acesta nu a acționat în termenul solicitat de licențiat. (3) Când o acțiune în contrafacere a fost pornită de către titular, oricare dintre licențiați poate să intervină în proces, solicitând repararea prejudiciului cauzat prin contrafacerea mărcii. (4) Lipsa înscrierii unei licențe la OSIM nu afectează: a) valabilitatea înregistrării mărcii care face obiect al licenței ori cu privire la protecția licenței mărcii; b) intervenția într-o acțiune în contrafacere angajată de titular ori obținerea, în cadrul acestei proceduri, de daune- interese, ca urmare a contrafacerii unei mărci care face obiect al licenței. (5) Înscrierea licenței nu este o condiție pentru ca folosirea unei mărci de beneficiarul licenței să poată fi considerată echivalentul unui act de utilizare de către titular, în cadrul procedurilor referitoare la dobândirea, menținerea validității ori la apărarea drepturilor cu privire la acea marcă. (6) Dispozițiile alin. (1)-(3) sunt aplicabile și persoanelor autorizate să utilizeze o marcă colectivă. (la 12-07-2020, Articolul 44 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (7) În cazul în care persoanele autorizate să utilizeze o marcă colectivă au suferit prejudicii în urma utilizării neautorizate a acesteia, titularul mărcii colective este îndreptățit să ceară, în numele lor, repararea prejudiciului. (la 12-07-2020, Articolul 44 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 44^1
(1) O marcă poate, independent de întreprindere, să facă obiectul unui drept real ori să facă obiectul unor măsuri de executare silită. (2) Înscrierea în Registrul mărcilor a drepturilor reale și a măsurilor de executare silită se face la cererea persoanei interesate însoțită de documente justificative, cu plata taxei legale prevăzute pentru înscrierea transmiterilor de drepturi, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) În situația în care titularul mărcii intră în procedura insolvenței, la cererea oricărei persoane interesate însoțită de documente justificative, OSIM face mențiune despre aceasta în Registrul mărcilor. (la 12-07-2020, Capitolul VII a fost completat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 44^2 Dispozițiile art. 40-44^1 se aplică în mod corespunzător și cererilor de înregistrare a mărcilor. (la 12-07-2020, Capitolul VII a fost completat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 44^3 Înscrierile în Registrul mărcilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 40-44^2 pot fi modificate sau radiate, cu plata taxelor legale, la cererea persoanei interesate, însoțită de documentele justificative corespunzătoare. (la 12-07-2020, Capitolul VII a fost completat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Capitolul VIII Stingerea drepturilor asupra mărcilor + Articolul 45 (1) Titularul poate să renunțe la marcă pentru toate sau numai pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată. (2) Renunțarea la marcă se declară în scris la OSIM de către titularul mărcii sau de către persoana împuternicită de acesta, iar drepturile asupra mărcii se sting, cu privire la produsele și serviciile la care marca se referă, la data înscrierii renunțării în Registrul mărcilor. (3) Dacă o licență a fost înregistrată, renunțarea la marcă este înscrisă numai dacă titularul mărcii probează că a notificat licențiatului despre intenția de a renunța la marcă. (4) În situația în care sunt înscrise în Registrul mărcilor garanții reale sau măsuri de executare silită, renunțarea la marcă nu poate fi înscrisă decât cu acordul beneficiarului garanției sau după radierea înscrierii măsurilor de executare silită. (la 12-07-2020, Articolul 45 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 46
(1) Orice persoană interesată poate solicita oricând în cursul duratei de protecție a mărcii decăderea titularului din drepturile conferite de marcă dacă: (la 12-07-2020, Partea introductivă a alineatului (1) din Articolul 46 , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) a) într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, socotită de la data încheierii procedurii de înregistrare, marca nu a făcut obiectul unei utilizări efective pe teritoriul României pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată și dacă nu există motive întemeiate pentru a nu fi fost utilizată; (la 12-07-2020, Litera a) din Alineatul (1), Articolul 46 , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) b) după data înregistrării, marca a devenit, ca urmare a acțiunii sau inacțiunii titularului, desemnarea uzuală în comerț a produsului sau a serviciului pentru care a fost înregistrată; c) după data înregistrării și ca urmare a folosirii mărcii de către titular sau cu consimțământul acestuia, marca a devenit susceptibilă a induce publicul în eroare, în special cu privire la natura, calitatea sau proveniența geografică a produselor ori serviciilor pentru care a fost înregistrată; d) marca a fost înregistrată pe numele unei persoane neavând calitatea prevăzută la art. 3 lit. h) și i). (2) Este asimilată folosirii efective a mărcii: a) utilizarea mărcii sub o formă care diferă de cea înregistrată prin anumite elemente ce nu alterează caracterul distinctiv al acesteia, indiferent dacă marca în forma utilizată este sau nu înregistrată în numele titularului; (la 12-07-2020, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 46 , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) b) imposibilitatea folosirii mărcii din circumstanțe independente de voința titularului, cum ar fi restricțiile la import sau ca urmare a altor dispoziții ale autorităților publice vizând produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată; c) aplicarea mărcii pe produse sau pe ambalaje exclusiv în vederea exportului; d) folosirea mărcii de către un terț având consimțământul titularului sau de către orice persoană abilitată să utilizeze o marcă colectivă sau o marcă de certificare, fiind considerată ca folosire a mărcii de către însuși titularul acesteia. (3) Titularul nu poate fi decăzut din drepturile sale dacă, în perioada de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) lit. a) și până la prezentarea cererii de decădere, marca a fost folosită efectiv. Totuși, dacă începerea sau reluarea folosirii mărcii a avut loc cu 3 luni înainte de prezentarea în justiție a cererii de decădere, folosirea mărcii nu este luată în considerare dacă pregătirile pentru începerea sau reluarea folosirii au intervenit numai după ce titularul a luat la cunoștință de faptul că ar putea fi introdusă o cerere de decădere. (4) Dovada folosirii mărcii incumbă titularului acesteia și poate fi făcută prin orice mijloc de probă.
(5) Decăderea produce efecte de la data introducerii cererii de decădere. La cererea uneia dintre părți, poate fi stabilită o dată anterioară de la care a intervenit unul din motivele de decădere. (la 12-07-2020, Alineatul (5) din Articolul 46 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (6) Marca se radiază din Registrul mărcilor și mențiunea radierii se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. + Articolul 47
(1) Anularea înregistrării mărcii poate fi cerută în perioada de protecție a mărcii de către orice persoană interesată, pentru oricare dintre următoarele motive: a) înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 5 alin. (1); b) înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 6 alin. (1) sau (3); c) înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credință. (2) O cerere de anulare a înregistrării unei mărci poate fi depusă pe baza unuia sau mai multor drepturi anterioare, cu condiția ca toate acestea să aparțină aceluiași titular. (3) Cererea de anulare întemeiată pe o marcă anterioară nu este admisă dacă nu ar fi fost admisă la data depunerii cererii de marcă ulterioară sau la data de prioritate a mărcii ulterioare, pe baza unuia dintre următoarele motive: a) marca anterioară, care poate fi anulată pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b)-d), nu a dobândit un caracter distinctiv potrivit prevederilor alin. (2) a aceluiași articol; b) cererea de anulare este întemeiată pe dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. b), iar marca anterioară nu a dobândit încă un caracter suficient de distinctiv pentru a susține existența unui risc de confuzie în sensul acestor dispoziții; c) cererea de anulare este întemeiată pe dispozițiile art. 6 alin. (3) lit. a), iar marca anterioară nu a dobândit încă un renume în sensul acestor dispoziții. (4) Anularea înregistrării mărcii va avea efect retroactiv, începând cu data depozitului reglementar al mărcii. (la 12-07-2020, Articolul 47 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 47^1 Anularea înregistrării mărcii potrivit prevederilor art. 47, 54 sau 60, precum și decăderea din drepturi a titularului mărcii potrivit prevederilor art. 46, 53 sau 60^1 pot fi solicitate: a) pe cale judiciară, la Tribunalul București; sau b) pe cale administrativă, la OSIM.*) Notă Conform alin. (1) al art. III din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 9 iulie 2020, prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția dispozițiilor art. I. pct. 47 referitoare la art. 47^1 lit. b) și ale art. I pct. 51 referitoare la art. 49^1 din Legea nr. 84/1998privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege, care intră in vigoare la data de 14 ianuarie 2023. (la 12-07-2020, Capitolul VIII a fost completat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 48
(1) Titularul unei mărci anterioare dintre cele prevăzute la art. 6 alin. (2) sau al unui semn ori drept anterior dintre cele prevăzute la alin. (3) lit. a), c) sau e) al aceluiași articol, care a tolerat într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani utilizarea în România sau în Uniunea Europeană, după caz, a unei mărci ulterioare, având cunoștință despre această utilizare, nu poate să ceară anularea și nici să se opună utilizării mărcii ulterioare pentru produsele și serviciile pentru care această marcă ulterioară a fost utilizată, în afară de cazul în care înregistrarea mărcii ulterioare a fost cerută cu rea-credință. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), titularul mărcii ulterior înregistrate nu se poate opune utilizării mărcii anterioare sau semnului anterior, chiar dacă acestea nu mai pot fi invocate împotriva mărcii ulterioare. (la 12-07-2020, Articolul 48 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 48^1
(1) În cadrul procedurii de anulare a înregistrării unei mărci în care este invocată existența unei mărci înregistrate cu o dată de depunere sau cu o dată de prioritate anterioară, la cererea titularului mărcii ulterioare, titularul mărcii anterioare prezintă dovada că, în perioada de 5 ani care precedă data depunerii cererii de anulare, marca anterioară a fost utilizată în mod efectiv, în condițiile prevăzute la art. 46, pentru produsele sau serviciile pentru care marca este înregistrată și care sunt invocate în cererea de anulare sau că există motive întemeiate pentru neutilizare, cu condiția ca procedura de înregistrare a mărcii anterioare să fi fost încheiată cu cel puțin 5 ani anterior datei depunerii cererii de anulare. (2) În cazul în care, la data depunerii sau la data de prioritate a mărcii ulterioare, perioada de 5 ani în care marca anterioară ar fi trebuit să fie utilizată efectiv, astfel cum se prevede la art. 46, a expirat, titularul mărcii anterioare prezintă, pe lângă dovada prevăzută la alin. (1), dovada că marca anterioară a fost utilizată în mod efectiv în perioada de
5 ani care precedă data de depunere sau data de prioritate a mărcii ulterioare ori că au existat motive întemeiate pentru neutilizare. (3) În absența dovezilor prevăzute la alin. (1) și (2), o cerere de anulare întemeiată pe existența unei mărci anterioare se respinge. (4) În cazul în care marca anterioară a fost utilizată, în condițiile prevăzute la art. 46, doar pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată, aceasta se consideră înregistrată, în sensul examinării cererii de anulare, doar pentru acea parte de produse sau servicii. (5) Dispozițiile alin. (1)-(4) se aplică și în situația în care marca anterioară este o marcă a Uniunii Europene, caz în care utilizarea efectivă a acesteia se stabilește în conformitate cu art. 18 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene. (la 12-07-2020, Capitolul VIII a fost completat de Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 49
(1) Dacă un motiv de decădere sau de nulitate există numai pentru o parte a produselor sau a serviciilor pentru care marca a fost înregistrată, decăderea sau nulitatea va produce efecte numai cu privire la aceste produse sau servicii. (2) În cazul în care pentru o marcă a Uniunii Europene este invocată senioritatea unei mărci naționale sau a unei mărci înregistrate potrivit prevederilor unor acorduri internaționale, anularea mărcii sau decăderea din drepturi a titularului acestei mărci care stă la baza invocării seniorității poate fi pronunțată și după momentul la care marca a făcut obiectul renunțării sau a expirat, cu condiția ca anularea mărcii care stă la baza invocării seniorității sau decăderea din drepturi a titularului acesteia să fi putut fi pronunțată la momentul renunțării sau expirării. În acest caz, senioritatea încetează să producă efecte. (la 12-07-2020, Articolul 49 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 50, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 49^1
(1) Anularea înregistrării unei mărci sau decăderea titularului din drepturi, solicitate pe cale administrativă la OSIM, se soluționează de către o comisie de specialitate din cadrul OSIM ai cărei membri au ca atribuții doar soluționarea cererilor de anulare și decădere, fără a fi implicați în nicio altă procedură desfășurată la nivelul OSIM în privința mărcilor și fără a interfera cu activitatea Comisiei de contestații din cadrul OSIM, formată din 3 membri cu experiență în domeniul juridic, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi. (2) Hotărârile motivate ale comisiei prevăzute la alin. (1) se comunică părților în termen de 3 luni de la pronunțare și pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Tribunalul București. (3) Hotărârea Tribunalului București de soluționare a contestației prevăzute la alin. (2) este supusă numai apelului la Curtea de Apel București. (la 12-07-2020, Capitolul VIII a fost completat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) Notă Conform alin. (1) al art. III din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 9 iulie 2020, prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția dispozițiilor art. I. pct. 47 referitoare la art. 47^1 lit. b) și ale art. I pct. 51 referitoare la art. 49^1 din Legea nr. 84/1998privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege, care intră in vigoare la data de 14 ianuarie 2023. + Capitolul IX Mărci colective + Articolul 50
(1) Asociațiile de fabricanți, producători, prestatori de servicii sau comercianți care, în conformitate cu legislația care li se aplică, au capacitatea, în nume propriu, să fie titulari de drepturi și obligații, de a încheia contracte sau de a întocmi alte acte juridice și de a sta în justiție, precum și persoanele juridice de drept public pot solicita la OSIM înregistrarea de mărci colective. (la 12-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 50 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (2) Solicitantul înregistrării unei mărci colective va depune, odată cu cererea de înregistrare sau cel târziu în termen de 30 de zile de la data notificării de către OSIM, un regulament de utilizare a mărcii colective. Cererea va fi supusă cerințelor prevăzute la art. 9 și 9^1. (la 12-07-2020, Alineatul (2) din Articolul 50 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (3) În regulamentul de folosire a mărcii colective solicitantul cererii de înregistrare a mărcii va indica persoanele autorizate să folosească marca colectivă, condițiile care trebuie îndeplinite pentru a deveni membru al asociației, condițiile de folosire a mărcii, motivele pentru care această utilizare poate fi interzisă unui membru al asociației, precum și sancțiunile care pot fi aplicate de asociație.
(4) Regulamentul de folosire a mărcii colective poate să prevadă că marca colectivă nu poate fi transmisă de către titular decât cu acordul tuturor membrilor asociației. + Articolul 51 (1) În afara motivelor de respingere prevăzute pentru cererea de înregistrare a unei mărci individuale, cu excepția prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d) privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea în comerț a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, o marcă colectivă este respinsă la înregistrare, dacă: a) solicitantul nu are calitatea prevăzută la art. 50 alin. (1); b) nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 3 lit. e), art. 50 alin. (2) sau (3); c) regulamentul de utilizare a mărcii este contrar ordinii publice sau bunelor moravuri. (2) Cererea de înregistrare a mărcii colective se respinge și în cazul în care există riscul ca publicul să fie indus în eroare în ceea ce privește caracterul sau semnificația mărcii și, mai ales, dacă există probabilitatea ca aceasta să nu fie considerată o marcă colectivă. (3) Cererea nu se respinge în cazul în care solicitantul îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (1) și (2), ca urmare a modificării regulamentului de utilizare a mărcii colective. (4) În termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii colective, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot formula observații scrise privind cererea de înregistrare a mărcii pentru motivele absolute de refuz prevăzute la art. 5 alin. (1) și pentru motivele de respingere prevăzute la alin. (1) și (2). (5) Persoanele și grupurile sau organismele prevăzute la alin. (4) nu dobândesc calitatea de parte în procedura de examinare a cererii de înregistrare a mărcii. (6) După publicarea mărcii colective și a regulamentului de utilizare a acestei mărci, titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii, precum și al unui drept anterior dobândit cu privire la imaginea ori la numele patronimic al acestuia, la o indicație geografică protejată, la un desen sau un model protejat ori la un drept de autor, precum și orice altă persoană interesată pot formula la OSIM, în termenul prevăzut la art. 26^1 alin. (1), opoziție la înregistrarea mărcii colective. (7) Marca colectivă constituită din semne sau indicații care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor nu îndreptățește titularul să interzică unui terț utilizarea în cursul schimbului comercial a acestor semne sau indicații, atât timp cât sunt folosite de către terț conform practicilor loiale în domeniul industrial sau comercial. O astfel de marcă nu poate fi opusă unui terț care este îndreptățit să utilizeze o denumire geografică. (la 12-07-2020, Articolul 51 din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 53, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 52
(1) Titularul mărcii colective trebuie să comunice la OSIM orice modificare a regulamentului de folosire a mărcii. (2) Modificarea regulamentului de folosire a mărcii produce efecte numai de la data înscrierii modificării în Registrul mărcilor. Modificarea nu este prevăzută în registru, dacă regulamentul de utilizare a mărcii modificat nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 50 alin. (2) și (3) și art. 51 alin. (1) și (2). (la 12-07-2020, Alineatul (2) din Articolul 52 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 53
(1) Pe lângă motivele de decădere prevăzute la art. 46 alin. (1), orice persoană interesată poate cere, oricând în perioada de protecție a mărcii, decăderea titularului din drepturile conferite de o marcă colectivă, când: a) titularul a utilizat marca în alte condiții decât cele prevăzute în regulamentul de utilizare sau, după caz, în modificările acestuia înscrise în registru ori nu a luat măsuri adecvate pentru a preveni o astfel de utilizare; b) modul în care marca a fost utilizată de către persoanele abilitate a avut drept consecință posibilitatea ca marca să inducă publicul în eroare în sensul art. 51 alin. (2); c) modificarea regulamentului de utilizare a mărcii a fost prevăzută în registru prin încălcarea dispozițiilor art. 52 alin. (2), cu excepția cazului în care titularul mărcii respectă, printr-o nouă modificare a regulamentului de utilizare, condițiile stabilite de articolul respectiv. (2) Dispozițiile art. 46 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. (la 12-07-2020, Articolul 53 din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 55, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 54
(1) Orice persoană interesată poate cere anularea înregistrării unei mărci colective, dacă există unul dintre motivele prevăzute la art. 47 alin. (1), cu excepția prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d), privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, sau dacă marca a fost înregistrată cu nerespectarea cerințelor prevăzute la art. 51 alin. (1) și (2). (2) Dispozițiile art. 51 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(3) Cerințele prevăzute la art. 46 alin. (1) lit. a) sunt îndeplinite atunci când o marcă colectivă este utilizată în mod efectiv de către orice persoană abilitată să utilizeze această marcă. (la 12-07-2020, Articolul 54 din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 55 Mărcile colective sunt supuse regimului mărcilor individuale, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel. + Capitolul X Mărci de certificare + Articolul 56 (1) Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv instituțiile, autoritățile și organismele de drept public, poate solicita la OSIM înregistrarea unei mărci de certificare, cu condiția ca persoanele respective să nu desfășoare o activitate economică ce implică furnizarea de produse sau servicii de tipul celor certificate. (2) Înregistrarea unei mărci de certificare nu poate fi obținută în cazul în care solicitantul nu are competența de a certifica produsele sau serviciile pentru care urmează să fie înregistrată marca. (la 12-07-2020, Articolul 56 din Capitolul X a fost modificat de Punctul 57, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 57
(1) Solicitantul înregistrării unei mărci de certificare va depune, odată cu cererea de înregistrare, prezentată conform art. 9, ori cel mai târziu în termen de 30 de zile de la data notificării de către OSIM: (la 12-07-2020, Partea introdutcivă a alineatului (1) din Articolul 57 , Capitolul X a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) a) regulamentul de folosire a mărcii de certificare; b) autorizația sau documentul din care să rezulte exercitarea legală a activității de certificare ori, dacă este cazul, dovada înregistrării mărcii de certificare în țara de origine. (2) Regulamentul va indica persoanele autorizate să utilizeze marca, elementele și caracteristicile care trebuie să fie certificate prin marcă, modul în care autoritatea competentă de certificare trebuie să verifice aceste caracteristici și să supravegheze folosirea mărcii, taxele care trebuie plătite pentru folosirea mărcii, procedurile de reglementare a diferendelor. (3) Orice persoană fizică sau juridică, furnizor de produse ori prestator de servicii, poate fi autorizată să folosească marca de certificare sub condiția respectării prevederilor regulamentului de folosire a mărcii de certificare. (4) Titularul mărcii de certificare va autoriza persoanele îndreptățite să folosească marca pentru produsele sau serviciile care prezintă caracteristicile comune, garantate prin regulamentul de folosire a mărcii. (5) Dispozițiile art. 17 se aplică în mod corespunzător. (la 12-07-2020, Articolul 57 din Capitolul X a fost completat de Punctul 59, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 58
(1) În afara motivelor de respingere prevăzute pentru cererea de înregistrare a unei mărci individuale, cu excepția prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d), privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, o marcă de certificare este respinsă la înregistrare și pentru nerespectarea dispozițiilor art. 3 lit. f) și ale art. 56 și 57. (2) Marca de certificare constituită din semne sau indicații care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor nu îndreptățește titularul să interzică unui terț utilizarea în cursul schimbului comercial a acestor semne sau indicații, atât timp cât sunt utilizate de către terț conform practicilor loiale în domeniul industrial sau comercial. O astfel de marcă nu poate fi opusă unui terț care este îndreptățit să utilizeze o denumire geografică. (la 12-07-2020, Articolul 58 din Capitolul X a fost modificat de Punctul 60, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 58^1
(1) În termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii de certificare, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot formula observații scrise privind cererea de înregistrare a mărcii pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3 lit. f), art. 5 alin. (1) și art. 56. (2) Persoanele și grupurile sau organismele prevăzute la alin. (1) nu dobândesc calitatea de parte în procedura de examinare a cererii de înregistrare a mărcii. (la 12-07-2020, Capitolul X a fost completat de Punctul 61, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 59
(1) După publicarea admiterii cererii de înregistrare a mărcii și a regulamentului de utilizare a acesteia, titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii, precum și al unui drept anterior dobândit cu privire la imaginea ori la numele patronimic al acestuia, la o indicație geografică protejată, la un desen sau un model protejat ori la un drept de autor,
precum și orice persoană interesată pot formula la OSIM, în termenul prevăzut la art. 26^1 alin. (1), opoziție la înregistrarea mărcii de certificare. (la 12-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 59 , Capitolul X a fost modificat de Punctul 62, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (2) Dacă utilizatorii unei mărci de certificare nu respectă regulamentul, titularul poate să retragă autorizația de a utiliza marca sau să aplice alte sancțiuni prevăzute în regulament. + Articolul 60 (1) Orice persoană interesată poate cere anularea înregistrării mărcii de certificare, oricând în perioada de protecție a acesteia, dacă: a) există unul dintre motivele prevăzute la art. 47 alin. (1), cu excepția prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d), privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor; b) înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 3 lit. f); c) marca a fost înregistrată cu nerespectarea cerințelor prevăzute la art. 56 și art. 57 alin. (1)-(3). (2) Cerințele prevăzute la art. 46 sunt îndeplinite atunci când o marcă de certificare este utilizată în mod efectiv de către orice persoană abilitată să utilizeze această marcă. (la 12-07-2020, Articolul 60 din Capitolul X a fost modificat de Punctul 63, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 60^1 (1) Orice persoană interesată poate solicita oricând în cursul duratei de protecție a mărcii de certificare decăderea titularului din drepturile conferite de marcă, dacă: a) într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, socotită de la data încheierii procedurii de înregistrare, marca nu a făcut obiectul unei utilizări efective pe teritoriul României pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată și dacă nu există motive întemeiate pentru a nu fi fost utilizată; b) după data înregistrării, marca a devenit, ca urmare a acțiunii sau inacțiunii titularului, desemnarea uzuală în comerț a produsului sau a serviciului pentru care a fost înregistrată; c) după data înregistrării și ca urmare a utilizării mărcii de către titular sau cu consimțământul acestuia, marca a devenit susceptibilă a induce publicul în eroare, în special cu privire la natura, calitatea sau proveniența geografică a produselor ori serviciilor pentru care a fost înregistrată. (2) Dispozițiile art. 46 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. (la 12-07-2020, Capitolul X a fost completat de Punctul 64, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 61
(1) Drepturile cu privire la marca de certificare nu pot fi transmise de către titularul mărcii. (la 12-07-2020, Alineatul (1) din Articolul 61 , Capitolul X a fost modificat de Punctul 65, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) (2) Transmiterea dreptului asupra mărcii de certificare se stabilește prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 62 Când o marcă de certificare a încetat să mai fie protejată, ea nu poate fi nici depusă, nici utilizată înainte de expirarea unui termen de 10 ani de la data încetării protecției. + Articolul 63 (1) Mărcile de certificare sunt supuse regimului mărcilor individuale, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel. (2) Taxele prevăzute de lege pentru mărcile colective se aplică și mărcilor de certificare. + Capitolul XI Înregistrarea internațională a mărcilor + Articolul 64 Dispozițiile prezentei legi se aplică și înregistrărilor internaționale ale mărcilor, efectuate conform Aranjamentului de la Madrid sau Protocolului referitor la Aranjament, care își extind efectele lor în România, afară de cazul în care prin aceste convenții nu se prevede altfel. + Articolul 65 Cererea de înregistrare internațională pentru o marcă înscrisă în Registrul mărcilor, conform Aranjamentului de la Madrid, precum și cererea de înregistrare internațională pentru o marcă depusă sau scrisă în Registrul mărcilor, conform Protocolului referitor la Aranjament, va fi examinată de OSIM, cu plata taxei prevăzute de lege. + Capitolul XII Marca Uniunii Europene (la 12-07-2020, Denumirea Cap. XII a fost modificată de Punctul 78, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 66 Abrogat. (la 12-07-2020, Articolul 66 din Capitolul XII a fost abrogat de Punctul 66, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 )
+ Articolul 67 (1) O cerere de marcă a Uniunii Europene sau o marcă a Uniunii Europene poate fi transformată într-o cerere de marcă națională în condițiile art. 139-141 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, cu plata taxelor pentru procedura de examinare a unei cereri naționale prevăzute de lege. (2) OSIM notifică solicitantului necesitatea achitării taxelor de depunere și publicare și a desemnării unui mandatar, în situațiile în care aceasta este obligatorie, acordând un termen de două luni care curge de la data notificării. (3) Neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) atrage respingerea cererii. (la 12-07-2020, Articolul 67 din Capitolul XII a fost modificat de Punctul 67, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 68 Abrogat. (la 12-07-2020, Articolul 68 din Capitolul XII a fost abrogat de Punctul 68, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 69 Dispozițiile art. 91-93 și ale art. 95 sunt aplicabile și încălcărilor aduse drepturilor titularului unei mărci a Uniunii Europene. (la 12-07-2020, Articolul 69 din Capitolul XII a fost modificat de Punctul 69, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 70 Abrogat. (la 12-07-2020, Articolul 70 din Capitolul XII a fost abrogat de Punctul 70, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 71
(1) Litigiile având ca obiect mărci ale Uniunii Europene, pentru care Regulamentul privind marca Uniunii Europene atribuie competența tribunalelor de mărci ale Uniunii Europene, sunt de competența Tribunalului București, care judecă în primă instanță. (2) În vederea executării în România a hotărârilor emise de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, executorii conform art. 110 alin. (1) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, verificarea autenticității este de competența Tribunalului București. (la 12-07-2020, Articolul 71 din Capitolul XII a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Capitolul XIII Indicații geografice + Articolul 72
(1) Indicațiile geografice ale produselor sunt protejate în România prin înregistrarea acestora la OSIM, potrivit prezentei legi sau convențiilor internaționale la care România este parte, și pot fi folosite numai de persoanele care produc sau comercializează produsele pentru care aceste indicații au fost înregistrate. (2) Nu sunt supuse procedurii de înregistrare, stabilită de prezenta lege, indicațiile geografice care au dobândit sau vor dobândi protecție pe calea unor convenții bilaterale sau multilaterale încheiate de România. (3) Lista indicațiilor geografice a căror protecție este recunoscută în România, pe baza convențiilor prevăzute la alin. (2), va fi înscrisă la OSIM în Registrul indicațiilor geografice și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. + Articolul 73
(1) Au calitatea de a solicita OSIM înregistrarea unei indicații geografice asociațiile de producători care desfășoară o activitate de producție în zona geografică, pentru produsele indicate în cerere. (2) Înregistrarea unei indicații geografice poate fi cerută la OSIM, direct sau prin mandatar, și este supusă taxei prevăzute de lege. (3) Cererea de înregistrare a unei indicații geografice conține elementele prevăzute în regulamentul*) de aplicare a prezentei legi. ___________ *) A se vedea nota de subsol de la art. 9 alin. (4). (4) În termen de 3 luni de la depunere, OSIM examinează cererea și îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 75 și 76. + Articolul 74
(1) Cererea de înregistrare a indicației geografice se publică în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (2) În termen de două luni de la publicarea cererii, orice persoană interesată poate face opoziție la înregistrarea indicației geografice. (3) Opoziția la înregistrarea unei indicații geografice se soluționează conform prevederilor referitoare la marcă. + Articolul 75
OSIM înregistrează indicațiile geografice și acordă solicitantului dreptul de utilizare a acestora după ce autoritatea publică centrală de specialitate sau, după caz, autoritatea competentă din țara de origine a solicitantului certifică: a) indicația geografică a produsului, care urmează a fi înregistrată; b) produsele care pot fi comercializate sub această indicație; c) aria geografică de producție; d) caracteristicile și condițiile de obținere pe care trebuie să le îndeplinească produsele pentru a putea fi comercializate sub această indicație. + Articolul 76
Sunt excluse de la înregistrare indicațiile geografice care: a) nu sunt conforme dispozițiilor art. 3 lit. g); b) sunt denumiri generice ale produselor; c) sunt susceptibile de a induce publicul în eroare asupra naturii, originii, modului de obținere și calității produselor; d) sunt contrare bunelor moravuri sau ordinii publice. + Articolul 77
(1) Dacă cererea îndeplinește condițiile prevăzute de lege, OSIM decide înregistrarea indicației geografice în Registrul indicațiilor geografice și acordarea dreptului de utilizare a acesteia solicitantului. (2) Dreptul de folosire a indicației geografice, dobândit prin înregistrarea acesteia, aparține membrilor asociației înscriși în lista comunicată la OSIM. + Articolul 78
(1) În termen de două luni de la data deciziei de înregistrare a indicației geografice, aceasta este înscrisă în Registrul indicațiilor geografice. (2) Înscrierea unei indicații geografice în Registrul indicațiilor geografice și eliberarea către solicitant a certificatului de înregistrare a indicației geografice și de acordare a dreptului de utilizare a acesteia sunt supuse taxelor prevăzute de lege. + Articolul 79 Înregistrarea unei indicații geografice pe numele unei asociații de producători nu constituie obstacol la înregistrarea aceleiași indicații de către orice altă asociație având calitatea cerută la art. 73. + Articolul 80 (1) Durata de protecție a indicațiilor geografice curge de la data depunerii cererii la OSIM și este nelimitată. (2) Dreptul de utilizare a indicației geografice se acordă solicitantului pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire nelimitată, dacă se mențin condițiile în care acest drept a fost dobândit. (3) Cererea de reînnoire este supusă taxei prevăzute de lege. + Articolul 81 Persoanele autorizate să folosească o indicație geografică pentru anumite produse au dreptul să o folosească în circuitul comercial, aplicată numai pe aceste produse, în documente însoțitoare, reclame, prospecte, și pot să aplice mențiunea indicație geografică înregistrată. + Articolul 82 (1) Este interzisă folosirea unei indicații geografice sau imitarea ei de către persoane neautorizate, chiar dacă se indică originea reală a produselor ori dacă se adaugă mențiuni ca: gen, tip, imitație și altele asemenea. (2) Persoanele autorizate de OSIM să utilizeze o indicație geografică pentru vinuri sau pentru produse spirtoase pot să interzică folosirea acestei indicații de către orice altă persoană pentru vinuri sau pentru produse spirtoase care nu sunt originare din locul sugerat de indicația geografică respectivă, chiar în cazurile în care originea adevărată a produsului este menționată expres ori în cazurile în care indicația geografică este utilizată în traducere sau este însoțită de expresii, cum sunt: de genul, de tipul și altele asemenea. + Articolul 83 Autoritatea publică centrală de specialitate poate proceda, din oficiu sau la sesizarea unei persoane interesate, la controlul produselor puse în circulație sub indicația geografică înregistrată. + Articolul 84 Dreptul de folosire a unei indicații geografice nu poate să facă obiectul niciunei transmiteri. + Articolul 85 (1) Pe întreaga durată de protecție a indicației geografice oricare persoană interesată poate cere Tribunalului București anularea înregistrării acesteia, dacă înregistrarea indicației geografice s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 75 și 76. (2) Pentru nerespectarea condițiilor de calitate și a caracteristicilor specifice produselor din zona la care se referă indicația geografică, autoritatea publică centrală de specialitate sau oricare altă persoană interesată poate solicita Tribunalului București decăderea din drepturi a persoanelor autorizate de OSIM să folosească indicația geografică înregistrată.
(3) Sentința Tribunalului București rămasă definitivă se comunică OSIM de către persoana interesată. OSIM radiază indicația geografică din Registrul indicațiilor geografice și publică radierea acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în termen de două luni de la comunicare. + Capitolul XIV Apărarea drepturilor asupra mărcilor și indicațiilor geografice + Articolul 86
(1) Deciziile OSIM privind cererile de înregistrare a mărcilor, precum și cererile de înregistrare privind indicațiile geografice pot fi contestate la acest oficiu de partea interesată, în termen de 30 de zile de la comunicare, cu plata taxei legale. (2) Deciziile OSIM privind înscrierea transmiterilor de drepturi în Registrul mărcilor pot fi contestate la acest oficiu de persoanele interesate, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea acestora. (3) Contestațiile formulate conform prevederilor alin. (1) și (2) se soluționează de o comisie de contestații din cadrul Direcției juridice a OSIM, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi. (la 12-07-2020, Articolul 86 din Capitolul XIV a fost modificat de Punctul 72, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 87 Dacă înregistrarea unei mărci, reînnoirea înregistrării sau înscrierea unei modificări în Registrul mărcilor a fost efectuată în mod evident din eroare materială, OSIM poate, în termen de maximum două luni, cu începere de la data înregistrării sau de la data înscrierii, după caz, să revoce motivat înregistrarea, reînnoirea sau înscrierea modificării efectuate; revocarea se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. + Articolul 88 (1) Hotărârea comisiei de contestații, motivată, se comunică părților în termen de 3 luni de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Tribunalul București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea Tribunalului București este supusă numai apelului la Curtea de Apel București. (2) Hotărârile pronunțate în cazurile prevăzute la art. 36, art. 47^1 lit. a) și art. 85 pot fi atacate cu apel. (la 12-07-2020, Articolul 88 din Capitolul XIV a fost modificat de Punctul 73, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 88^1
Pentru procedurile derulate de OSIM potrivit prevederilor prezentei legi, părțile sau reprezentații acestora desemnează o adresă oficială pentru toate comunicările cu OSIM. (la 12-07-2020, Capitolul XIV a fost completat de Punctul 74, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Articolul 89
(1) La cererea instanței judecătorești, OSIM este obligat să înainteze acesteia actele, documentele și informațiile necesare judecării cauzei cu care a fost învestită. (2) În toate litigiile privind mărcile citarea titularilor este obligatorie. + Articolul 90
(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă săvârșirea, fără drept, a următoarelor fapte: a) contrafacerea unei mărci; b) punerea în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare; c) punerea în circulație a produselor care poartă indicații geografice ce indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine. (2) Prin contrafacerea unei mărci se înțelege realizarea sau utilizarea fără consimțământul titularului de către terți, în activitatea comercială, a unui semn: a) identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată; b) care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu o marcă ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor ori a serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul; c) identic sau asemănător cu marca pentru produse ori servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta a dobândit un renume în România și dacă prin folosirea semnului fără motive întemeiate s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu. (3) Prin punerea în circulație se înțelege oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn, precum și importul, exportul sau tranzitul produselor sub acest semn. (4) Faptele prevăzute la alin. (1) nu constituie infracțiuni dacă au fost săvârșite înainte de data publicării mărcii. (5) În cazul infracțiunii prevăzute la alin. (1) lit. a), împăcarea înlătură răspunderea penală. + Articolul 91
(1) Dacă titularul dreptului de proprietate industrială asupra unei mărci ori unei indicații geografice sau orice altă persoană care exercită dreptul de proprietate industrială cu consimțământul titularului face dovada credibilă că dreptul de proprietate industrială asupra mărcii ori indicației geografice face obiectul unei acțiuni ilicite, actuale sau iminente și că această acțiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanței judecătorești luarea unor măsuri provizorii. (2) Instanța judecătorească poate să dispună în special: a) interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie; b) luarea măsurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor. Sunt aplicabile prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2005, cu modificările și completările ulterioare. (3) Dispozițiile procedurale aplicabile sunt cuprinse în dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la măsurile provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală. (4) Măsurile provizorii pot fi dispuse și împotriva unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de către un terț pentru a încălca un drept protejat prin prezenta lege. + Articolul 92 Pentru prejudicii cauzate prin săvârșirea faptelor prevăzute la art. 90, persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri, potrivit dreptului comun. + Articolul 93 (1) Instanța va putea pretinde reclamantului să furnizeze orice elemente probatorii de care dispune, pentru a dovedi că este deținătorul dreptului ce a fost încălcat ori a cărui încălcare a fost inevitabilă. (2) În cazurile în care mijloacele de probă în susținerea pretențiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului, instanța va putea să ordone ca probele să fie produse de către pârât, sub condiția garantării confidențialității informațiilor, potrivit legii. (3) Instanța poate dispune ca reclamantul să plătească toate daunele cauzate pârâtului ca urmare a exercitării abuzive a drepturilor procedurale cu privire la marca sau indicația geografică protejată. + Articolul 94 Titularul mărcii sau, după caz, autoritatea publică centrală de specialitate implicată poate solicita instanței obligarea autorului încălcării dreptului la furnizarea de informații imediate privind proveniența și circuitele de distribuire a mărfurilor ilegal marcate, precum și informații despre identitatea fabricantului ori comerciantului, cantitatea de marfă fabricată, livrată, primită sau comandată. + Articolul 95 Competențele vamale cu privire la asigurarea respectării drepturilor asupra mărcilor și indicațiilor geografice protejate aparțin Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit legii. + Capitolul XV Atribuțiile Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci + Articolul 96 OSIM este organul de specialitate al administrației publice centrale, unica autoritate care asigură pe teritoriul României protecția mărcilor și indicațiilor geografice, potrivit prezentei legi. + Articolul 97 În domeniul mărcilor și indicațiilor geografice, OSIM are următoarele atribuții: a) ia în evidență, examinează și publică cererile de înregistrare a mărcii; b) examinează mărcile înregistrate sau depuse spre înregistrare la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, conform Aranjamentului de la Madrid sau Protocolului referitor la Aranjament, recunoscând sau refuzând protecția acestora pe teritoriul României; c) ia în evidență și publică cererile de înregistrare a indicațiilor geografice și acordă protecție acestora pe teritoriul României; d) eliberează certificate de înregistrare a mărcilor; e) eliberează certificate de înregistrare a indicațiilor geografice și acordă dreptul de utilizare a acestora; f) organizează și ține Registrul mărcilor și Registrul indicațiilor geografice; g) eliberează certificate de prioritate pentru mărci; h) efectuează cercetări prealabile înregistrării unei mărci; i) administrează, conservă și dezvoltă colecția națională de mărci și de indicații geografice și realizează baza de date informative în domeniu; j) întreține relații cu organe guvernamentale similare și organizații regionale de proprietate industrială; reprezintă România în organizații internaționale de specialitate; j^1) dezvoltă relații de cooperare cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, precum și cu alte oficii de proprietate intelectuală pentru a promova convergența practicilor și a instrumentelor legate de examinarea și înregistrarea mărcilor;
(la 12-07-2020, Articolul 97 din Capitolul XV a fost completat de Punctul 75, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) k) editează publicația oficială privind mărcile și indicațiile geografice ale produselor și asigură schimbul de publicații cu administrațiile naționale similare străine și cu organismele și organizațiile internaționale de profil; l) informează Comisia Europeană cu privire la dispozițiile naționale adoptate în scopul transpunerii Directivei (UE) 2015/2.436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 336 din 23 decembrie 2015; (la 12-07-2020, Litera l) din Articolul 97 , Capitolul XV a fost modificată de Punctul 76, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) m) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege. + Articolul 97^1
(1) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege OSIM solicită și prelucrează date cu caracter personal. (2) În sensul prezentei legi, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 119 din 4 mai 2016. (la 12-07-2020, Capitolul XV a fost completat de Punctul 77, Articolul I din LEGEA nr. 112 din 8 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 09 iulie 2020 ) + Capitolul XVI Dispoziții tranzitorii și finale + Articolul 98
(1) Cererile de înregistrare a mărcilor pentru care nu s-a luat o decizie până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse prevederilor acesteia. (2) Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba regulamentul de aplicare a acesteia*). *) A se vedea nota de subsol de la art. 9 alin. (4). + Articolul 99
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I**). **) Legea nr. 84/1998 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998. (2) Pe aceeași dată se abrogă:– Legea nr. 28/1967 privind mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu, publicată în Buletinul Oficial nr. 114 din 29 decembrie 1967;– Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 77/1968 privind aplicarea Legii nr. 28/1967, publicată în Buletinul Oficial nr. 8 din 27 ianuarie 1968;– Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.057/1968 pentru aprobarea Regulamentului privind compunerea, organizarea și funcționarea comisiei pentru soluționarea litigiilor privind mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu, publicată în Buletinul Oficial nr. 66 din 17 mai 1968;– Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.508/1969 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale privind invențiile, inovațiile și raționalizările, precum și mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu, publicată în Buletinul Oficial nr. 159 din 31 decembrie 1969;– orice alte dispoziții contrare prezentei legi. * Prezenta lege transpune Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (versiune codificată), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 299 din 8 noiembrie 2008. _________
LAW 84/19981 ON TRADEMARKS AND GEOGRAPHICAL INDICATIONS, AS REPUBLISHED IN 2014, IN THE OFFICIAL GAZETTE OF ROMANIA, PART I, NO. 337 OF 8/05/2014
Chapter I
General Provisions
Art.1 (1) Rights in trademarks and geographical indications are recognized and protected on the territory of Romania in accordance with the provisions of this Law.
(2) The present Law shall be applicable to trademarks in respect of goods and services, as individual trademarks, collective marks or certification marks which are the subject of registration or of an application for registration in Romania, as a consequence of Community or international protection, as well as to geographical indications.
(3) Foreign natural persons or legal entities having their residence or place of business outside the territory of Romania shall also enjoy the provisions of this Law, in accordance with the international conventions on trademarks and geographical indications to which Romania is a party.
Art.2 Trademarks may consist of any sign capable of being represented graphically, such as: words, personal names included, designs, letters, numerals, figurative elements, three-dimensional shapes and, particularly, the shape of goods or of packaging thereof, colours, combinations of colours, holograms, acoustic signals, as well as any combination thereof, provided that such signs are capable of distinguishing the goods or services of one enterprise from those of other enterprises.
Art. 3 For the purposes of this Law, the following terms and expressions shall have the meanings set out below:
a) trademark registration - the way of acquiring rights in a trademark under this Law
1Republished by virtue of Art. 248 of the Law 187/2012 for the application of the Law no. 286/2009 regarding the Criminal Code, published in the Official Gazette of Romania, Part I, no. 757/12.11.2012, corrected in the Official Gazette of Romania, Part I, no. 117/1.03.2013 with the subsequent amendments, the texts being given a new numbering.
Law no. 84/1998 was also republished in the Official Gazette of Romania, Part I, no 359 of 27 May 2010 and amended through the Law 76/2012 for the application of Law no 134/2010 regarding the Civil Procedure Code, published in the Official Gazette of Romania, Part I, no.365 of 30 May 2012 with the subsequent amendments
1
or the international conventions and treaties to which Romania is a party;
b) earlier trademark - registered trademark, as well as a trademark filed for registration in the Trademark Register, provided that it is subsequently registered;
c) Community trademark - trademark registered under the Council Regulation (EC) No. 207/2009 on the Community trademark, published in the Official Journal of the European Union, L 78 of 24 March 2009, hereinafter referred to as Community Trademark Regulation;
d) well-known trademark - a trademark that is widely known to the segment of the public concerned by the goods or services to which it applies, without being required either registration or use thereof in Romania for the trademark to be opposable;
e) collective mark - the mark serving to distinguish the goods or services of the members of an association from goods or services belonging to other persons;
f) certification mark - a mark indicating that the goods or services for which it is used are certified by the owner as to the quality, material, method of manufacturing goods or mode of providing services, accuracy or other characteristics;
g) geographical indication - name serving to identify a product that originates in a country, region or locality of a State, where a certain quality, reputation or other specific characteristics may be essentially attributed to that geographical origin;
h) applicant - person in whose name an application for trademark registration is filed;
i) owner - person in whose name a trademark is registered in the Trademark Register, which may be any natural person or legal entity established under public or private law;
j) professional representative, hereinafter referred to as representative - industrial property attorney who may also have the capacity of representative in proceedings before the State Office for Inventions and Trademarks, hereinafter referred to as OSIM;
k) Trademark Register - database, maintained by OSIM, including the trademarks registered in Romania, as well as all data recorded in respect of said registrations, irrespective of the carrier on which said data are stored;
l) Geographical Indications Register - database, maintained by OSIM, including the geographical indications registered in Romania, as well as all data recorded in respect of said registrations, irrespective of the carrier on which said data are stored;
m) Paris Convention - the Convention for the Protection of Industrial Property concluded in Paris on 20 March 1883, as revised and amended, ratified by Romania through the Decree No. 1177/1968, published in the Official Bulletin No. 1 of 6 January 1969;
2
n) Countries of the Paris Union - countries to which the Paris Convention applies and that constitute the Union for the Protection of Industrial Property;
o) Madrid Agreement - the Madrid Agreement for the International Registration of Marks of 14 April 1891, as revised in Stockholm on 14 July 1967, ratified by Romania through the Decree 1176/1968 and published in the Official Bulletin No. 1 of 6 January 1969;
p) Madrid Protocol - the Protocol relating to the Madrid Agreement for the International Registration of Marks of 27 June 1989, ratified by Romania through the Law No. 5/1998, published in the Official Gazette of Romania, Part I, No.11 of 15 January 1998;
q) Community Trademark Regulation - Council Regulation (EC) No.207/2009 of 26 February 2009 on the Community Trademark, as published in the Official Journal of the European Union L 78/1 of 24 March 2009;
r) enterprise - any entity involved in an economic activity, irrespective of its legal nature or financing.
Chapter II
Protection of Trademarks
Art. 4 (1) The right to a trademark shall be acquired and protected by registration with OSIM. (2) Community trademarks shall benefit from protection on the territory of Romania in accordance with the provisions of the Community Trademark Regulation.
Art. 5 (1) Registration shall be refused or, if registered, shall be deemed to be cancelled, for the following absolute grounds: (a) signs that can not constitute a trademark, within the meaning of Art. 2; (b) trademarks which are devoid of any distinctive character;
(c) trademarks which consist exclusively of signs or indications which have become customary in the current language or in the bona fide and established practices of the trade;
(d) trademarks which consist exclusively of signs or indications which may serve, in trade, to designate the kind, quality, quantity, intended purpose, value, geographical origin or the time of production of the goods or of rendering of the service, or other characteristics of the goods or services;
(e) trademarks which consist exclusively of the shape of the product which results
3
from the nature of the goods themselves or which is necessary to obtain a technical result or which gives substantial value to the goods;
(f) trademarks which are liable to mislead the public as to the geographical origin, the quality or nature of the goods or services;
(g) trademarks which contain a geographical indication or which consist thereof, for goods which do not originate on the designated territory, if the use of such indication is liable to mislead the public as to the true place of origin;
(h) trademarks which consist of a geographical indication identifying wines or spirits which do not originate in the place indicated or which comprise such indication;
(i) trademarks contrary to public policy or to accepted principles of morality;
(j) trademarks which contain, without the consent of the owner, the likeness or surname of a person of repute in Romania;
(k) trademarks which contain, without the permission of the competent authorities, reproductions or imitations of armorial bearings, flags, State emblems, signs, official hallmarks of control and warranty, coats of arms belonging to countries of the Union and which are governed by Article 6ter of the Paris Convention;
(l) trademarks which contain, without the permission of the competent authorities, reproductions or imitations of armorial bearings, flags, other emblems, abbreviations, initials or denominations which are governed by Article 6ter of the Paris Convention and which belong to international intergovernmental organizations to which one or more countries of the Union are party. (m) trademarks which contain signs of high symbolic value, in particular religious symbols; (n) trademarks which contain, without the permission of competent authorities, badges, emblems, coats of arms or escutcheons, other than those covered by Article 6ter of the Paris Convention.
(2) The provisions of paragraph (1), letters (b) - (d) shall not apply if, prior to the date of the application for registration of a mark, by reason of its use, the mark has acquired a distinctive character.
Art. 6 (1) Besides the grounds provided in Art. 5 paragraph (1), registration of a trademark shall also be refused or shall be susceptible of being cancelled, as the case may be, for the following relative grounds:
(a) if it is identical with an earlier trademark, and the goods and services for which registration is applied or the trademark has been registered are identical with the goods and services for which the earlier trademark is protected;
(b) if, because of its identity with or similarity to the earlier trademark and because of identity or similarity of the goods or services covered by the two trademarks, there exists a likelihood of confusion in the public perception, the likelihood of association
4
with the earlier trademark included.
(2) Within the meaning of paragraph (1), earlier trademarks mean trademarks with a date of application for registration earlier than the date of application for registration of the trademark concerned or of the priority claimed in respect thereof, as the case may be, and contained in the following categories:
(a) Community trademarks;
(b) trademarks registered in Romania;
(c) trademarks registered under international agreements and having effects in Romania;
(d) Community trademarks for which seniority is duly claimed, in accordance with the provisions of Community Trademark Regulations, in respect of a trademark covered by letters (b) or (c) , even where the latter has lapsed or surrendered;
e) application for registration of the trademarks covered by letters (a) - (d), under the condition of subsequent registration thereof;
(f) trademarks which, on the date of the application for registration of the trademark or on the date of the claimed priority, as the case may be, are well-known in Romania, within the meaning of Art. 6 bis of the Paris Convention.
(3) Registration of a trademark shall also be refused or, if registered, it shall be susceptible of being cancelled if it is identical with or similar to an earlier Community trademark, within the meaning of paragraph (2), and if it was intended for registration or it is already registered for goods and services which are not similar to those for which the earlier Community trademark is registered, where the earlier Community trademark has a reputation in the European Union and where, by the use of the subsequent trademark, unfair advantage would be taken of the distinctive character or the reputation of the earlier Community trademark.
(4) Registration of a trademark shall also be refused or, if registered, shall be susceptible of being cancelled if:
(a) the trademark is identical with or similar to an earlier trademark registered in Romania, within the meaning of the paragraph (2) and it is intended for registration or it is already registered for goods and services which are not similar to those for which the earlier trademark is registered, where the earlier trademark has a reputation in Romania and where, by the use of the subsequent trademark, unfair advantage would be taken of the distinctive character or the reputation of the earlier trademark or if such a use would be detrimental to the distinctive character or reputation of the earlier trademark;
(b) rights arising from an unregistered trademark or another sign used in the commercial activity were acquired prior to the date of the application for registration
5
of the subsequent trademark, or prior to the priority date claimed by the application for the registration of the subsequent trademark, and if that unregistered trademark or used sign confer to its owner the right to prohibit the use of the subsequent trademark;
(c) there is an earlier right, other than those covered by paragraph (2) letter (d), in particular, a right to name, to image, a copyright, an industrial property right;
(d) the trademark is identical with or similar to an earlier collective mark conferring a right which expired 3 years, at the most, before the date of application;
(e) the trademark is identical with or similar to an earlier certification mark the validity of which lapsed 10 years, at the most, before the date of application;
(f) the trademark is identical with or similar to an earlier trademark registered for identical or similar goods or services, conferring a right which expired for failure to renew 2 years, at the most, before the date of application, provided that the owner of the earlier trademark had given permission for the registration of the subsequent trademark or had not used the trademark;
(g) there is likelihood of confusion between the trademark and a trademark which was in use abroad and continues to be used there, where the application was made with bad faith by the applicant.
(5) Furthermore, the registration of a trademark shall be refused where the registration is applied for by the representative of the trademark owner in his own name and without the permission of the trademark owner, except when said representative can prove that he has the right to apply for such a registration.
(6) Registration of a trademark shall not be refused or cancelled, as the case may be, where the owner of the earlier trademark or of the earlier right agrees with the registration of the subsequent trademark.
(7) Registration of a trademark can be refused or susceptible to be cancelled, as the case may be, under the conditions set forth by Art. 6 septies of the Paris Convention.
Art. 7 The nature of the goods or services for which registration of a trademark is requested in no way represents an obstacle to the registration of the trademark.
Chapter III
Trademark Registration Application
Art. 8 The right to the trademark shall belong to the applicant which was the first to file the
6
trademark application registration, under the conditions laid down by the law.
Art. 9 (1) The application for trademark registration filed with OSIM, drawn up in Romanian and containing the details provided for in paragraph (2), shall constitute the regular filing of the trademark.
(2) The application for trademark registration shall contain the following:
(a) an express request for the registration of a trademark:
(b) information identifying the applicant and, where appropriate, the representative;
(c) a sufficiently clear graphic representation of the trademark whose registration is applied for;
(d) the list of goods/services in respect of which the trademark registration is applied for;
(e) proof of payment of the trademark registration application filing and publishing fee.
(3) The application shall include express mentions where the trademark:
(a) contains one or several colours claimed as a distinctive element of the trademark;
(b) is a three-dimensional trademark or a trademark of other type than the word or figurative ones;
(c) contains a transliteration or translation of the trademark or of elements thereof.
(4) The application shall relate to one trademark only and shall be presented under the conditions provided for by the implementing regulations2 to this Law.
(5) The applications for registration filed under the Madrid Agreement or the Protocol thereof shall meet the conditions established by said treaties.
(6) The trademark registration application may be filed with OSIM Registry, by mail or electronically, under the conditions set forth by the implementing regulations to this Law.
Art. 10
2See Government Decision no. 1134/2010 for approving the Implementing Regulations to the Law 84/1998 on trademarks and geographical indications, published in the Official Gazette of Romania, Part I, no. 809 of 3 December 2010
7
(1) The date of the regular filing shall be the date on which the application for registration of a trademark containing all elements referred to in the first paragraph of Art. 9 has been filed with OSIM.
(2) Where an application for registration of a trademark has been regularly filed for the first time in another Member State of the Paris Union or Member of the World Trade Organization, the applicant may claim the date of the first filing by means of an application for registration of the same trademark in Romania, on condition that the latter application should be filed with OSIM within six months of the date of the first filing.
Art. 11
(1) Where the applicant displayed certain goods and services under a certain trademark within an international official or officially recognized exhibition, within the meaning of the Convention on International Exhibitions signed in Paris on 22 November 1928 and ratified by Romania through the Law No. 246/1930, as revised on 30 November 1972, which was organized on the territory of Romania or another Member State of the Paris Convention, and if an application for the registration of the trademark under which such goods and services were displayed has been filed with OSIM within 6 months of the date of the first display, the applicant shall benefit from a priority right as from the date of introduction of said good in the exhibition.
(2) The six-month period referred to in paragraph (1) shall not extend the priority period referred to in paragraph (2) of Article 10.
Art. 12
(1) The priority rights referred to in Art. 10 and Art. 11 shall be claimed at the time of filing an application for trademark registration; they shall be supported by priority documents and shall be subject to payment of the prescribed fee.
(2) The priority documents shall be filed and the prescribed fee shall be paid within 3 months, at the most, following the date of the application for registration of the trademark.
(3) Failure to comply with the time limit referred to in the paragraph (2) above, shall entail non-recognition of the claimed priority.
Art. 13
(1) The registration of a trademark may be applied for individually or collectively by any person, either directly or through a representative, under the conditions
8
provided by the Law and by the implementing regulations thereto.
(2) Applicants not having either their domicile, or their place of business or any real and effective industrial or commercial establishment on the territory of the European Union or the European Economic Area shall be compelled to be represented by a representative, except for the procedure of filing the application for trademark registration.
Art. 14
The applicant for trademark registration shall communicate, within 3 months of the date of filing the application with OSIM, the proof of payment of the filing and examination fee, in the amount prescribed by the law.
Art. 15
(1) An applicant for registration of a trademark that relates to more than one good or service may request to OSIM to divide the initial application into two or more applications, and he may distribute the goods and services into the divisional applications, upon payment of the prescribed fee.
(2) Divisional applications shall maintain the filing date of the initial application and, where appropriate, shall enjoy any priority right obtained in accordance with paragraph (2) of Art. 10 or paragraph (1) of Art. 11.
(3) An applicant may request division of an initial application during the procedure of examination of the trademark by OSIM, up to such time as a decision is taken on registration as well as during the procedure before the Board of Appeal of OSIM or during any other procedure of appeal against the decision to register the trademark.
(4) The applicant shall be required to file the documents requested by OSIM in order to divide the initial application and to pay the prescribed fee within 3 months as from the date of the request for division. Failing that, OSIM shall note that the applicant has renounced division of the initial application.
Chapter IV
Trademark Registration Procedure
Art. 16
(1) Within one month as from the date of receipt of the application for registration of a trademark, OSIM shall examine whether the conditions set out in Art. 9 paragraph (1) have been complied with and, if so, shall grant a filing date to the application.
9
(2) If the application does not satisfy the conditions set out in Article 9 paragraph (1), OSIM shall notify the applicant of the irregularities in the application and shall afford him a period of 3 months to correct them. If the applicant corrects, within the prescribed time limit, the irregularities notified by OSIM, the filing date shall be the date on which the application for registration was corrected in accordance with Art. 9 paragraph (1). If such is not the case, the application shall be refused.
(3) If the filing and examination fee has not been paid within the time limit set out in Art. 14, OSIM may afford the applicant, for justified reasons, a new period of two months.
(4) If the fees have not been paid within the prescribed time limit, the applicant shall be deemed to have renounced trademark registration and the application shall be refused.
Art. 17
The application for trademark registration which has been accorded a filing date shall be published electronically within 7 days of the date of filing, under the conditions provided by the implementing regulations to this Law.
Art. 18
Within a time limit of 2 months as from the date of publication of the trademark registration application, according to Art. 17, any interested person can submit observations in respect of the registration of the trademark, concerning the absolute grounds of refusal under Art. 5.
Art. 19
(1) Within a time limit of 2 months as from the date of publication of the trademark registration application, according to Art. 17, any interested person can oppose to registration of the trademark for the relative grounds of refusal under Art. 6.
(2) Oppositions shall be made in writing, reasoned and accompanied by payment of the legal fee.
(3) Upon request by the applicant, proof shall be made to OSIM by the trademark owner which made the opposition, that:
(a) during a period of 5 years preceding the publication date of the trademark to which opposition is made, the earlier trademark has been effectively used on the territory of Romania in connection with the goods and services in respect of which it is registered;
(b) there are justified reasons for the non-use of the opposed trademark .
10
(4) Where the prescribed opposition fees have not been paid, the opposition shall be deemed not to have been filed.
Art. 20
(1) OSIM shall immediately inform the applicant for the trademark registration on the opposition made, while indicating the name of the opponent as well as the reasons to oppose to the trademark registration.
(2) Within 30 days of notification of opposition, the applicant may submit his arguments.
(3) Opposition settlement may be suspended in the following cases:
(a) if it is based on an application for trademark registration, up to the registration thereof;
(b) if the opposed trademark is subject to a cancellation or revocation action, up to the final settlement of the case.
(4) During suspension, the applicant or the opponent may request, in any moment, the opposition settlement to be resumed, if the suspension reason has ceased to exist.
Art. 21
(1) The published opposition made in respect of the application for the registration of the trademark shall be settled by a Board within the Trademark and Geographical Indications Division of OSIM, under the implementing regulations to this Law.
(2) The Board shall give a notice of admission or rejection of opposition to be taken into consideration upon substantive examination.
Art. 22
(1) Within a time limit of 6 months following publication, subject to payment of the prescribed filing and examination fees, OSIM shall carry out substantive examination of the application for trademark registration and decide to accept trademark registration, wholly or in part, or to refuse registration.
(2) Repealed3
(3) OSIM shall examine:
3Paragraph (2) of Art. 22 has been repealed by virtue of Art. VII of the Emergency Ordinance no 28 of 20 May 2014, published in the Official Gazette no 388 of 26 May 2014
11
(a) the capacity of the applicant, under Art. 3, letters (h) or (j), as the case may be;
(b) the conditions set out under Art. 12 paragraphs (1) and (2), where priority is claimed in the application;
(c) the grounds for refusal set out under Art. 5 paragraph (1) and submitted observations, where appropriate.
(4) Where oppositions have been made in respect of the application for trademark registration on the grounds for refusal set out under Art. 6, the notice of the Board referred to under Art. 21 paragraph (1) is compulsory for the substantive examination.
(5) Failure to observe the time limits set out under paragraphs (1) and (2), OSIM shall refund the collected fees.
Art. 23
(1) Where a non-essential element of the trademark is devoid of distinctive character and if said element could give rise to doubts as to the scope of trademark protection, OSIM shall request that the applicant states, within two mounts of notification date, that he disclaims any exclusive right on said element. The statement shall be published together with the registered trademark.
(2) In the absence of the statement provided for under paragraph (1), the application for trademark registration shall be rejected.
Art. 24
(1) Examination of grounds for refusal in respect of well-known trademarks shall be based on certain criteria, such as:
(a) the degree of initial or acquired distinctiveness of the well-known trademark in Romania;
(b) the duration and scope of use of the well-known trademark in Romania with respect to the goods and services referred to in the application for registration,
(c) the duration and scope of publicity for the well-known trademark in Romania;
(d) the geographical area of use of the well-known trademark in Romania,
(e) the degree of recognition of the well-known trademark on the Romanian market by the sector of the public concerned,
(f) the existence of identical or similar trademarks for identical or similar goods or services belonging to a person other than the person who claims his mark is well known.
(2) In examining the grounds for refusal, in accordance with the criteria set out in the
12
paragraph (1) above, OSIM may request public authorities, public institutions and private law legal entities for documents attesting to the notoriety of the trademark in Romania.
Art. 25
Where a ground for refusal, referred to under Art. 6, is applicable only to certain goods and services in respect of which trademark registration has been applied for, registration shall be refused for said goods and services only.
Art. 26
(1) If the examination of the application carried out in accordance to the provisions of Art. 22 and 24 shows that the conditions prescribed by the law are satisfied, OSIM shall decide to register the trademark. The trademark shall be published in the Official Industrial Property Bulletin, in electronic format, within 2 months as from the date of the registration decision and OSIM shall issue the trademark registration certificate only after payment of publication and issuance fee.
(2) If the application does not satisfy the conditions prescribed for registration of a trademark, OSIM shall notify the applicant thereof and shall afford him a period of 3 months for submitting his observations or withdrawing his application. Such period may be extended for another 3-month period, upon request by the applicant accompanied by payment of the prescribed fee.
(3) On expiry of the period referred to in paragraph (2) above, OSIM shall decide, as appropriate, to register the trademark, to refuse the application or to note that the application has been withdrawn.
Art. 27
(1) The applicant may, at any time, withdraw his application for registration or restrict the list of goods or services. Where the trademark has already been published, withdrawal or restriction shall be published in the Official Industrial Property Bulletin.
(2) The application for registration of a trademark may be modified, at the request of the applicant, only in order to correct the name or address of the applicant or to make other corrections that do not substantially affect the trademark or that do not extend the list of goods or services.
(3) Any modification requested by the applicant prior to registration and which substantially affects the trademark or the list of goods or services shall be the subject of a new application for trademark registration.
13
Art. 28
During the registration procedure, OSIM may request the applicant to provide such explanations and documents as it deems necessary, if there is any doubt as to the exactness or the content of the elements of the application for trademark registration.
Art. 29
(1) OSIM shall enter in the Trademark Register the trademarks in respect of which a decision has been made, without delay.
(2) Trademark registration recordal in the Trademark Register shall be subject to payment of fees prescribed by the law.
(3) After entering the registration in the Trademark Register, OSIM shall issue the trademark registration certificate.
(4) The Trademark Register has public character.
Chapter V
Duration, Renewal and Modification of Trademark Registration
Art. 30
(1) The registration of a trademark shall take effect on the date of the regular filing of the trademark and shall subsist for a period of 10 years.
(2) Upon request by the owner, the registration of a trademark may be renewed at the end of each 10-year period, on payment of the prescribed fee.
(3) The request for renewal of a registration may be made before expiry of the current term of protection, but not earlier than 3 months prior to expiry of that term.
(4) Renewal of a registration shall take effect as from the day immediately following the expiry of the current term of protection.
(5) The fee for the renewal of a registration shall be due on the date of the request for renewal; the fee may be paid within 6 months following the expiry date of the current term of protection, on payment of the prescribed additional fee.
(6) Failure to pay the fee in accordance with paragraph (5) shall lead to the trademark owner’s loss of rights.
Art. 31
14
(1) The request for renewal of a trademark registration shall contain: (a) an explicit request for renewal of the registration;
(b) particulars identifying the owner and, where appropriate, the name and place of residence or business of his representative;
(c) the registration number of the trademark in the Trademark Register;
(d) the date of the regular filing of the application for registration of the trademark.
(2) If the owner requests renewal for a part only of the goods and services entered in the Trademark Register, he shall be required to state the name of the goods or services for which he requests renewal of the trademark registration.
Art. 32
(1) If OSIM ascertains that the conditions laid down by this Law for renewal of the trademark registration have not been satisfied, it shall communicate that fact to the owner who shall have a period of 3 months as from the date of receipt of the notification for making his reply; if he does not reply within the prescribed period, the request for renewal of the trademark shall be refused. (2) The person requesting renewal may appeal against the refusal decision within the period of time and in accordance with the procedure set out in Article 86.
Art. 33
(1) Renewal of a trademark registration shall be entered in the Trademark Register and published in the Official Industrial Property Bulletin within 3 months as from the filing date of the request for renewal with OSIM.
(2) Recordal of renewal in the Trademark Register shall be subject to payment of the prescribed fees.
(3) OSIM shall issue a trademark registration renewal certificate.
Art. 34
(1) Throughout the term of protection of a trademark, the owner may request to OSIM, on payment of the prescribed fee, to make non-essential modifications to certain elements of the trademark, on condition that the modifications do not affect the distinctive character of the trademark; the list of goods and services shall not be
15
extended.
(2) OSIM shall enter in the Trademark Register the modifications made in accordance with paragraph (1) and shall publish the trademark as modified.
Art. 35
Throughout the entire term of protection of the trademark, its owner may request to OSIM, on payment of the prescribed fee, to enter in the Trademark Register changes occurred in the name, address or headquarters of the owner. Changes entered in the Register shall be published in the Official Industrial Property Bulletin.
Chapter VI
Rights Conferred by a Trademark
Art. 36
(1) The registration of a trademark shall confer on its owner an exclusive right in that trademark. (2) The owner of the trademark may request the competent judicial body to prohibit third parties not having his consent from using in the course of trade:
(a) any sign which is identical with the trademark, in respect of goods or services which are identical with those for which the trademark is registered;
(b) any sign where, because of its identity with or similarity to the trademark and because of the identity or similarity of the goods or services on which the sign is affixed, there is a likelihood of confusion on the part of the public, including the likelihood of association between the sign and the trademark;
(c) any sign which is identical with or similar to the trademark, in respect of goods or services which are not similar to those for which the trademark is registered, where the latter has a reputation in Romania and where use of that sign without due cause could be detrimental to the distinctive character or the reputation of the trademark.
(3) In application of paragraph (2), the owner of the trademark may request that third parties should be prohibited from performing, in particular, the following acts:
(a) affixing the sign to the goods or to the packaging thereof;
(b) offering the goods, putting them on the market or stocking them for such purposes under that sign, or offering or supplying services thereunder;
(c) putting the goods under that sign into free circulation, exporting, importing or placing them under suspensive or economic customs procedure or under another
16
customs procedure, as defined in customs regulations;
(d) using the sign on business papers and in advertising.
Art. 37
(1) The applicant for trademark registration may only request the prohibition referred to in Art. 36 paragraph (2) after publication of the trademark. (2) The applicant may claim damages for the acts referred to under paragraph (1), committed subsequently to trademark publication, under the general provisions of law. A decision ordering payment of damages shall be enforceable only as from the date of trademark registration.
(3) If the application for registration is refused, the applicant shall not be entitled to damages.
Art. 38
(1) Right in a trademark shall be exhausted, and the owner shall not be entitled to prohibit other persons the use thereof in respect of goods put on the market in the European Union and the European Economic Area, under said trademark, by the owner himself or with his consent.
(2) The provisions of paragraph (1) shall not apply if there exist legitimate reasons for the owner to oppose further commercialization of the goods, particularly where the condition of the goods is changed or impaired after they have been put on the market.
Art. 39
(1) The owner of a trademark may not request that third parties be prohibited from using in the course of trade:
(a) the name/designation or address/ headquarters of the owner;
(b) indications concerning the kind, quality, intended purpose, value, geographical origin, the time of production of the goods or of rendering of the service under that trademark or other characteristics of the goods or services;
(c) the trademark, where it is necessary to indicate the intended purpose of a product or service, in particular as accessories or spare parts.
(2) Provisions of paragraph (1) shall apply with the proviso that the elements referred to under letters (a) and (c) are used in accordance with honest practice in industrial or commercial matters.
17
Chapter VII
Transfer of Rights in a Trademark
Art. 40
(1) Rights in a trademark may be transferred by assignment or license, or by succession.
(2) Levy of compulsory execution against the owner of the trademark carried out in accordance with the law shall also be deemed to be a transfer of rights.
(3) Recordal of the transfer of rights in respect of a trademark under dispute shall be suspended up to the date of a final court decision in respect thereof.
Art. 41
(1) Rights in a trademark may be assigned independently of the transfer of the business in which the trademark is incorporated. Assignment shall be effected in writing and signed by the parties to the contract, on pain of nullity.
(2) Assignment of rights in a trademark may be effected for all or a part of the goods or services in respect of which the trademark is registered; an assignment, even in part, shall not limit the use of the trademark for the goods or services to which it applies to a given territory.
(3) Transfer of the whole of the patrimony of the trademark owner shall include transfer of the rights in the trademark. The transfer of certain elements of the owner's patrimony shall not affect his capacity as owner of the right in the trademark.
(4) Identical or similar trademarks belonging to the same owner that are used for identical or similar goods or services may be assigned only as a whole and only to one person, on pain of nullity of the instrument of assignment.
Art. 42
(1) The request for recordal of the assignment shall be accompanied by the document attesting to the change of ownership of the trademark.
(2) OSIM shall not enter the assignment in the Register if it is obvious that public is misled as to the nature, quality or geographic origin of the goods or services in respect of which the trademark is registered, unless the assignee accepts to restrict the trademark transfer to the goods and services in respect of which it is not likely to
18
mislead.
(3) Upon request by person concerned and on payment of the prescribed fee, OSIM shall enter the assignment in the Trademark Register and publish it in the Official Industrial Property Bulletin. Assignment may be invoked against third parties as from the date of its publication.
Art. 43
(1) The owner of a trademark may, under a licensing contract, authorize third parties to make use of the trademark on the whole or a part of the territory of Romania for all or a part of the goods or services for which the trademark was registered. Licenses may be exclusive or non-exclusive.
(2) The owner of a trademark may invoke the rights conferred by that trademark against a licensee who contravenes the provisions of his licensing contract with regard to its duration, the form of the trademark and the nature of the goods or services for which the license is granted, the territory in which the trademark may be used, or the quality of the goods manufactured or of the services provided by the licensee under the trademark for which the license has been granted.
(3) Throughout the term of the trademark licensing contract, the licensee shall be required:
(a) to use, for the goods on which the trademark is affixed, only the trademark that is the subject of the licensing contract, whilst remaining free to affix on such products signs which show that he is the manufacturer;
(b) to add the term "under license …" to the mark affixed on the products that are the subject matter of the license, in accordance with the contract.
(4) Licenses shall be entered in the Trademark Register on payment of the prescribed fee and shall be published in the Official Industrial Property Bulletin. A license may be invoked against third parties as from the date of its publication.
Art. 44
(1) Unless otherwise provided in the licensing contract, the licensee may not institute infringement proceedings without the consent of the trademark owner.
(2) The holder of an exclusive license may institute infringement proceedings if, after having notified the trademark owner of the infringing acts of which he has obtained knowledge, the latter has not acted within the time limits prescribed by the licensee.
(3) Where infringement proceedings are instituted by the owner, any of the licensees may intervene in the proceedings in order to obtain compensation for damage occasioned by the infringement of the trademark.
19
(4) Failure to register a license with OSIM shall not affect:
(a) the validity of the trademark registration which is the subject-matter of the license or with regard to the trademark license protection;
(b) the intervention in an infringement case instituted by the owner or the grant of damages within said proceedings, as a consequence of the infringement of a trademark which is the subject-matter of the license.
(5) License registration shall not be a condition for the trademark use by the licensee to be deemed to be equivalent to the trademark use by the owner, within the proceedings relating to obtaining the trademark, maintaining the same in force or defending the rights therein.
Chapter VIII
Loss of Rights in a Trademark
Art. 45
(1) The owner may surrender his trademark in respect of some or all of the goods or services for which it is registered.
(2) The surrender of a trademark shall be declared to OSIM in writing by the trademark owner or by the person authorized by him and the rights in the trademark shall lapse, with respect to the goods and services to which the mark applies, as from the date on which surrender is entered in the Trademark Register.
(3) If a license has been registered, surrender of a trademark shall be entered only if the owner of the trademark proves that he has notified the licensee of his intention to surrender the trademark.
Art. 46
(1) Any concerned person may apply to the Law Court of Bucharest, at any time during the term of protection of the trademark, for revocation of the owner of the rights conferred by the trademark:
(a) if, within a continuous period of 5 years, as from the date of its entry in the Trademark Register, the trademark has not been put to genuine use on the territory of Romania in connection with the goods or services in respect of which it is registered or if such use has been suspended for a continuous period of 5 years, and there are
20
no proper reasons for non-use;
(b) if, after the date of registration, the trademark has become, in consequence of acts or inactivity of the owner, the common name in the trade for a product or service in respect of which it is registered;
(c) if, after the date of registration and in consequence of the use made of it by the owner or with his consent, the trademark is liable to mislead the public, particularly as to the nature, quality or geographical origin of the goods or services in respect of which it is registered;
(d) if the trademark has been registered by a person not having the capacity required by Article 3 letters (h) and (i).
(2) The following shall be considered effective use of a trademark:
(a) use of the trademark in a form that differs in certain respects from that of the registered trademark, but which does not impair its distinctive character; (b) impossibility of using the trademark due to circumstances beyond the control of the trademark owner, for example restrictions on import or other provisions by public authorities in respect of the goods or services to which the trademark applies. (c) affixing of the trademark on goods or their packaging, exclusively for the purposes of export; (d) use of the trademark by a third party with the consent of the owner or by any person entitled to use a collective mark or a certification mark, where it is considered by the trademark owner himself to be a use of the trademark.
(3) The rights of the owner may not be revoked if, in the time between expiry of the period referred to in paragraph (1) letter (a) and the submission of the request for revocation, the trademark has been subject to effective use. However, if the beginning or resumption of use of the trademark takes place within the 3 months preceding submission to the courts of the request for revocation, use of the trademark shall not be taken into consideration if preparation for the beginning or resumption of use has been made only after the owner obtained knowledge of the intention to submit a request for revocation.
(4) The burden of proof of use of the trademark shall rest with the trademark owner and proof may be furnished by any means.
(5) Revocation shall take effect as from the date of submission of the application for revocation to the competent court. (6) The trademark shall be canceled from the Trademark Register and notice thereof shall be published in the Official Industrial Property Bulletin.
Art. 47
(1) Any concerned person may apply to the Law Court of Bucharest for cancellation of
21
the registration of a trademark, on any of the following grounds:
(a) the trademark was registered contrary to the provisions of Art. 5 paragraph (1);
(b) the trademark was registered contrary to the provisions of Art. 6;
(c) the registration was applied for in bad faith;
(d) the registration infringes a right of personal portrayal or a persons’s name;
(e) the registration infringes earlier rights acquired in a protected geographical indication or a protected design, other industrial property rights or copyright.
(2) Cancellation proceedings on the grounds referred to in paragraph (1) letter (c) may be instituted at any time during the term of protection of the trademark.
(3) The time limit for requesting cancellation of a registration on one of the grounds under paragraph (1) letters (a), (b), (d) and (e) shall be 5 years as from the registration date of the trademark.
(4) Cancellation of a registration may not be applied for on the grounds that the trademark conflicts with an earlier trademark if such earlier trademark does not satisfy the conditions laid down in Art. 46 paragraphs (1) - (3).
(5) Where the earlier trademark has only been used in respect of some of the goods or services for which the trademark is registered, trademark registration may be cancelled only for those goods or services in respect of which the trademark has not been used.
Art. 48
(1) The owner of an earlier trademark who has acquiesced for a continuous period of 5 years in the use of a subsequently registered trademark may not apply for cancellation nor oppose the use of the later trademark for the goods and services in respect of which such later trademark has been used, except if the registration of the later trademark was sought in bad faith.
(2) In the case referred to under paragraph (1), the owner of the subsequently registered trademark may not oppose the use of the earlier trademark, even if the earlier trademark may no longer be invoked against the later trademark.
Art. 49
If one ground for revocation or cancellation only applies to some of the goods or services for which the trademark is registered, the revocation or cancellation shall have effect with respect to such goods or services only.
22
Chapter IX
Collective Marks
Art. 50
(1) Associations of manufacturers, producers, suppliers of services or traders may apply to OSIM for the registration of collective marks.
(2) The applicant for registration of a collective mark shall be required to file, together with the application or, at the latest, within 3 months as from the date of the notification transmitted by OSIM, regulations governing use of the collective mark. The application shall comply with the provisions of Article 9. (3) In the regulations governing use of the collective mark, the applicant shall specify the persons authorized to use the collective mark, the conditions of membership of the association, the conditions of use of the mark, the grounds on which a member of the association may be prohibited from using the mark and the sanctions that may be applied by the association.
(4) The regulations governing the use of the collective mark may require that the collective mark may be transmitted by its owner only with the consent of all members of the association.
Art. 51
(1) In addition to the grounds for refusal of an application for registration of an individual trademark, an application for registration of a collective mark shall be refused:
(a) if the applicant does not have the capacity required by Art. 50 paragraph (1);
(b) if the requirements of Art. 3 letter (e) are not satisfied;
(c) if the regulations governing the use of the mark are contrary to public order or to accepted principles of morality.
(2) After publication of the collective mark and of the regulations governing the use thereof, the owner of an earlier trademark, of a well-known trademark or of an earlier right to personal portrayal or name, a protected geographical indication, a protected design or a copyright or any other concerned person may submit with OSIM a notice of opposition to the registration of the collective mark, within the time limit laid down under Article 19 paragraph (1).
23
Art. 52
(1) The owner of a collective mark shall be required to communicate to OSIM any amendment to the regulations governing the use of the mark.
(2) Amendments to the regulations governing the use of the mark shall take effect only as from the date of its entry in the Trademark Register. The amendment shall not be entered in the Register if the amended regulations do not satisfy the conditions set out in Art. 50 paragraph (3).
Art. 53
(1) Any person concerned may apply to the Law Court of Bucharest, at any time during the term of protection of the mark, for revocation of the rights conferred by the collective mark: (a) if, within a continuous period of 5 years as from the date of its entry into the Trademark Register, the mark has not been put to genuine use in connection with the goods or services in respect of which it is registered, and there are no proper reasons for non-use;
(b) if the owner has used the mark in other conditions than those provided for by the regulations or has not taken steps to prevent such use;
(c) if the use of the mark has caused it to become liable to mislead the public.
Art. 54
(1) Any concerned person may apply to the Law Court of Bucharest for cancellation of the registration of a collective mark within a period of 5 years as from the date of registration, on any one of the grounds set out in Art. 47 paragraph (1) letters (a), (b), (d) and (e).
(2) If the registration of the mark has been applied for in bad faith or if the mark has been registered contrary to the provisions of Art. 50 paragraphs (1) - (3), any concerned person may apply for cancellation of the registration to the Law Court of Bucharest at any time during the term of protection of the mark.
Art. 55
Unless otherwise provided by this Law, collective marks shall be subject to the provisions on individual trademarks.
24
Chapter X
Certification Marks
Art. 56
(1) A certification mark may be registered with OSIM by any legal entity with statutory powers to control the goods or services as to the elements provided for in Art. 3 letter (f).
(2) Legal entities who manufacture, import or sell goods or provide services, other than those responsible for quality control, may not apply for registration of a certification mark.
Art. 57
(1) The applicant for registration of a certification mark shall be required to file, at the same time as his application for registration, submitted in accordance with Art. 9, or at the latest within 3 months as from the date of notification transmitted by OSIM:
(a) the regulations governing the use of the certification mark;
(b) authorization for, or a document attesting the legal exercise of certification activities or, where appropriate, proof of registration of the certification mark in his country of origin.
(2) The regulations shall specify the persons authorized to use the mark, the elements and characteristics that are to be guaranteed by the mark, the manner in which the competent certification authority shall verify those characteristics and supervise the use of the mark, the fees payable for the use of the mark and the procedures for settling disputes.
(3) Any natural person or legal entity who supplies goods or provides services may be authorized to use a certification mark, subject to compliance with the provisions of the regulations governing its use.
(4) The owner of a certification mark shall authorize the persons entitled to use the mark for goods or services exhibiting common characteristics guaranteed by the regulations governing its use.
Art. 58
In addition to the grounds for refusal of an application for registration of an individual trademark, an application for registration of a certification mark shall also be refused
25
in the event of non-compliance with the provisions of Art. 3 letter (f) and of Art. 56 and 57.
Art. 59
(1) After publication of the mark and the regulations governing its use, the owner of an earlier trademark, a well-known trademark or an earlier right to personal portrayal or name, of a protected geographical indication, a protected design or a copyright, or any other concerned person, may, within the time limits laid down in Art. 19 paragraph (1), submit a notice of opposition against registration of the certification mark, with OSIM .
(2) If the users of a certification mark fail to comply with the regulations, the owner may withdraw their authorization to use the mark or may apply other sanctions laid down in the regulations.
Art. 60
(1) Any concerned person may apply to the Law Court of Bucharest for cancellation of the registration of a certification mark within 5 years as from the date of registration:
(a) if any of the grounds under Art. 47 paragraph (1) letters (a), (b), (d) or (e) is applicable;
(b) if the mark has been registered contrary to the provisions of Art. 3 letter (f).
(2) If the registration of the mark was applied for in bad faith or if the mark was registered contrary to the provisions of Art. 56 and Art. 57 paragraphs (1) - (3), any concerned person may apply to the Law Court of Bucharest for cancellation of the registration, at any time during the term of protection of the mark.
Art. 61
(1) Rights in a certification mark may not be transferred by the legal entity owning the mark.
(2) Transfer of rights in a certification mark shall be decided by Government decision.
Art. 62
If a certification mark ceases to be protected, it may not be the subject matter of an application for registration nor used prior to expiry of 10 years as from the date of the termination of protection.
26
Art. 63
(1) Unless otherwise provided by this Law, certification marks shall be subject to the provisions on individual trademarks. (2) The prescribed fees applicable to collective marks shall be applicable to certification marks.
Chapter XI
International Registration of Trademarks
Art. 64
The provisions of this Law shall apply to international registrations made under the Madrid Agreement or the Protocol to the Agreement which have effects extended to Romania, unless otherwise provided in those instruments.
Art. 65
An application for international registration of a trademark entered in the Trademark Register, in accordance with the Madrid Agreement, or an application for international registration of a trademark filed or entered in the Trademark Register, in accordance with the Protocol to that Agreement, shall be examined by OSIM against payment of the prescribed fee.
Chapter XII
Community Trademark
Art. 66
Where a Community trademark application is filed with OSIM in accordance with Art. 25 paragraph (1) letter (b) of the Community Trademark Regulation, OSIM shall enter the date on which the application has been received and, without performing any examination, shall forward the application to the Office for Harmonization in the Internal Market within 2 weeks, subject to payment of the fee prescribed by the Law for the filing of a national trademark application.
Art. 67
A Community trademark application or a Community trademark may be converted into a national trademark application in accordance with the provisions of Art. 112 - 114 of the Community Trademark Regulation (codified version), subject to payment of
27
the fee prescribed by the Law for the examination of a national application.
Art. 68
(1) The owner of an earlier trademark registered in Romania or of an earlier trademark, subject to international registration with effects in Romania, who files an identical trademark meant to be registered as a Community trademark, in respect of goods and services identical with those in respect of which the earlier trademark has been registered or included in the list thereof, may claim for the Community trademark registration the seniority of the earlier trademark in respect of the trademark registration in Romania.
(2) The owner of a Community trademark who also owns an earlier identical trademark registered in Romania or subject to an international registration with effects in Romania, in respect of goods and services identical with those in respect of which the earlier trademark has been registered or included in the list thereof, may claim the seniority of the earlier trademark in Romania.
Art. 69
Provisions of Art. 91, 92 and Art. 93 - 95 are also applicable to infringements of rights of the owner of a Community trademark.
Art. 70
(1) Infringement actions based on an earlier Community trademark against a subsequently registered national trademark the use of which has been acquiesced in for a continuous period of 5 years shall not be admissible if the filing of the national trademark was made in good faith.
(2) Non-admissibility shall be limited to those goods and services the use of which has been acquiesced in.
Art. 71
Litigations on Community trademarks, in cases which are in the jurisdiction of the Community trademark courts, as provided in Art. 95 paragraph (1) of the Community Trademark Regulation, shall be brought to the Law Court of Bucharest ,as a first instance court.
Chapter XIII
Geographical Indications
Art. 72
(1) Geographical indications of products shall be protected in Romania by their
28
registration with OSIM, in accordance with this Law or with the international conventions to which Romania is party and may be used only by those persons who manufacture or market the products for which they have been registered.
(2) Geographical indications protected now or in the future under bilateral or multilateral agreements concluded by Romania shall not be subject to the registration procedure established by this Law.
(3) The list of geographical indications recognized in Romania under the agreements referred to in paragraph (2) shall be entered by OSIM in the Register of Geographical Indications and shall be published in the Official Industrial Property Bulletin.
Art. 73
(1) The associations of producers pursuing production activities in the geographical area shall be entitled to apply to OSIM for registration of a geographical indication, in respect of the products stated in the application
(2) Registration of a geographical indication may be applied for with OSIM, either directly or through a professional representative, and shall be subject to payment of the prescribed fee.
(3) The application for registration of a geographical indication shall contain the elements provided for by the implementing regulations to this Law.
(4) Within 3 months as from the date of filing the application, OSIM shall examine the application and the compliance with the conditions set out in Art. 75 and 76.
Art. 74
(1) The application for registration of a geographical indication shall be published under the conditions laid down by the implementing regulations to this Law.
(2) Within 2 months of publication of the application, any concerned person may oppose to registration of the geographical indication.
(3) The opposition to the registration of a geographical indication shall be settled in accordance with the provisions set out for trademarks.
Art. 75
29
OSIM shall register geographical indications and give the applicant the right to use them, after the central specialized public authority or the competent authority of the applicant's country of origin, as the case may be, has certified:
(a) the geographical indication for which registration is sought;
(b) the products that may be marketed under that indication;
(c) the geographical area of production;
(d) the characteristics that the products must exhibit and the manufacturing conditions they must comply with in order to be marketed under that indication.
Art. 76
Geographical indications shall not be registered if:
(a) they do not comply with the provisions of Art. 3 letter (g);
(b) they are the generic name of goods;
(c) they are liable to mislead the public as to the nature, origin, manufacturing methods and quality of the goods;
(d) they are contrary to public order or to accepted principles of morality.
Art. 77
(1) If the application satisfies the requirements of the law, OSIM shall decide to register the geographical indication in the Register of Geographical Indications and to give the applicant the right of using thereof.
(2) The right to use a geographical indication, obtained by registration, shall belong to the members of the association entered on the list communicated to OSIM.
Art. 78
(1) The geographical indication shall be entered in the Register of Geographical Indications within 2 months as from the date of the decision to register the geographical indication.
(2) The entry of a geographical indication in the Register of Geographical Indications and the issuance of the geographical indication registration certificate granting the applicant the right to use it shall be subject to payment of the prescribed fees.
30
Art. 79
Registration of a geographical indication on behalf of an association of producers shall not prevent registration of the same indication by any other association having the capacity required under Article 73.
Art. 80
(1) The term of protection of geographical indications shall begin on the date on which the application was filed with OSIM and shall be without limit in time.
(2) The right to use a geographical indication shall be granted to the applicant for a period of 10 years, renewable an unlimited number of times, if the conditions under which the right has been obtained remain applicable.
(3) The application for renewal shall be subject to payment of the prescribed fee.
Art. 81
Persons authorized to use a geographical indication for certain goods shall be entitled to use it in the course of trade, only for those goods, in business papers, advertising or brochures and they may affix on such products the term registered geographical indication.
Art. 82
(1) It shall be prohibited for non-authorized persons to use a geographical indication or an imitation thereof, even if the true origin of the products is shown or if terms such as kind, type, imitation, and the like are added.
(2) Persons authorized by OSIM to use a geographical indication for wines or spirits may prohibit the use of such indication by any other person, for wines and spirits that do not come from the region suggested by the geographical indication concerned, even where the true origin of the product is expressly mentioned or the geographical indication is used in a translated form or accompanied by terms such as kind, type and the like.
Art. 83
The central specialized public authority may, ex officio or at the request of any concerned person, carry out verifications of the products marketed under a registered geographical indication.
31
Art. 84
The right to use a geographical indication may not be transferred.
Art. 85
(1) Throughout the term of protection of a geographical indication, any concerned person may apply to the Law Court of Bucharest for cancellation of the registration if the geographical indication has been registered contrary to the provisions of Art. 75 and 76.
(2) In the event of failure to comply with the quality criteria and the specific characteristics of the products of the region to which the geographical indication refers, the central specialized public authority or any other concerned person may apply to the Law Court of Bucharest for revocation of the rights of the persons authorized by OSIM to use the registered geographical indication.
(3) The final decision of the Law Court of Bucharest shall be communicated to OSIM by the person concerned. OSIM shall cancel the geographical indication in the Register of Geographical Indications and shall publish the cancellation in the Official Industrial Property Bulletin within 2 months of its notification.
Chapter XIV
Defense of Rights in Trademarks and Geographical Indications
Art. 86
(1) OSIM decisions in respect of trademark registration applications as well as in respect of geographical indication registration applications may be appealed against with the Office by any concerned person, within 30 days of communication or of publication of trademark registration or geographical indication registration, as the case may be, on payment of the prescribed fee.
(2) OSIM decisions concerning the entry of assignment or license in the Trademark Register may be appealed against with the Office by any concerned person within 30 days of communication or, where appropriate, of publication.
(3) Appeals lodged in accordance with the provisions of paragraphs (1) and (2) shall be settled by a Board of Appeal of OSIM.
Art. 87
32
Where a trademark registration, renewal or entry of changes in the Trademark Register represents an obvious clerical error, within 2 months as from the date of registration or entry, as the case may be, OSIM may revoke registration, renewal or entry in a reasoned manner; revocation shall be published in the Official Industrial Property Bulletin.
Art. 88
(1) The reasoned decision of the Board of Appeal shall be communicated to the parties within 30 days of pronouncement and may be appealed against to the Law Court of Bucharest within 30 days of communication. The decisions of the Law Court of Bucharest may only be appealed against before the Court of Appeal of Bucharest.
(2) Decisions given in cases referred to in Art. 36, 46, 47, 53, 54, 60 and 85 may be further appealed.
Art. 89
(1) At the request of the judicial body, OSIM shall be required to communicate to that body all acts, documents and information required for settling the dispute submitted to it.
(2) Owners must be summoned in every dispute concerning trademarks.
Art. 90
(1) The unlawful performance of the following acts shall constitute an offence liable to imprisonment of between 3 months and 2 years or a fine:
(a) infringement of a trademark;
(b) marketing of goods under a trademark that is identical with or similar to a trademark registered for identical or similar goods;
(c) marketing of products under a geographical indication indicating or suggesting that the product concerned originates from a geographical region, other than its true region of origin.
(2) Trademark infringement shall mean the carrying out or use of a sign by third parties, in their commercial activity, without the owner’s consent, if said sign:
(a) is identical with the trademark, in respect of goods or services identical with those for which the trademark is registered;
33
(b) given the identity with or similarity to the trademark or given the identity or similarity of the goods or services to which the sign is affixed with the goods or services for which the trademark is registered, would produce a likelihood of confusion on the part of the public, including the likelihood of association between the trademark and the sign;
(c) is identical with or similar to the trademark, in respect of goods or services differing from those for which the trademark is registered, where said trademark has a reputation in Romania and where use of that sign without due cause could take unfair advantage of the distinctive character or the reputation of the trademark and cause prejudice to the trademark owner. . (3) Marketing shall mean offering the goods, putting them on the market or stocking them for such purposes under that sign, or providing services thereunder, as well as importing, exporting or conveying them in transit thereunder.
(4) The acts referred to in paragraph (1) shall not constitute infringement if carried out prior to the date of publication of the trademark.
(5) In the case of offences referred to under paragraph (1) a), reconciliation of parties shall remove criminal liability.
Art. 91
(1) Where the owner of industrial property rights in respect of a trademark or geographical indication or any other person exercising, with the owner’s consent, the industrial property right is able to credibly prove that his industrial property right in respect of a trademark or geographical indication is the subject of a current or imminent unlawful act which is likely to cause him irreparable prejudice, he may ask the judicial body to order precautionary measures.
(2) The judicial body may order, in particular: a) the infringement to be prohibited or provisionally ceased; b) the appropriate measures to be taken for preserving the evidence.
Provisions of the Government Emergency Ordinance no 100/2005 on the enforcement of industrial property rights, approved with amendments through the Law 280/2005, with the subsequent amendments and completions shall be applicable.
(3) Applicable procedural provisions are comprised in the provisions of the Civil Procedure Code relating to precautionary measures in the field of intellectual property rights.
(4) Precautionary measures may also be ordered against an intermediary whose services are used by a third party with the purpose of infringing a right protected under this Law.
34
Art. 92
Persons found guilty may be required to pay damages, in accordance with the general rules of law, for the prejudice caused by the performance of the acts referred to in Art. 90.
Art. 93
(1) The judicial body may require the plaintiff to furnish any evidence at his disposal to prove that he is the holder of the right that has been infringed or of which infringement was unavoidable.
(2) Where the evidence in support of the plaintiff's claims are under the control of the defendant, the judicial body may order the defendant to furnish the evidence, subject to a guarantee of confidentiality of information, in accordance with the law.
(3) The judicial body may order the plaintiff to pay to the defendant any damages caused as a result of an abusive institution of proceedings in relation to a protected trademark or protected geographical indication.
Art. 94
The owner of a trademark, or where appropriate, the concerned central specialized public authority, may request the judicial body to require the infringer to provide recent information on the origin and distribution channels of merchandise to which trademarks are unlawfully affixed and information on the identity of the manufacturer or merchant and on the quantity of merchandise manufactured, delivered, received or ordered.
Art. 95
Customs competence concerning the enforcement of rights in respect of trademarks and geographical indications shall belong to the National Agency for Fiscal Administration, in accordance with the law.
Chapter XV
Duties of the State Office for Inventions and Trademarks
Art. 96
35
OSIM is the specialized body of the central public administration, the sole authority on the territory of Romania for the provision of protection of trademarks and geographical indications in accordance with this Law.
Art. 97
In the field of trademarks and geographical indications, OSIM has the following duties:
(a) to record, examine and publish applications for trademark registration;
(b) to examine trademarks registered or submitted for registration with the World Intellectual Property Organization, in accordance with the Madrid Agreement or the Protocol to that Agreement, in order to recognize or refuse protection thereof on the territory of Romania;
(c) to record and publish applications for registration of geographical indications and grant them protection on the territory of Romania;
(d) to issue trademark registration certificates;
(e) to issue registration certificates for geographical indications and grant the right of use for such indications;
(f) to establish and keep the Trademark Register and the Register of Geographical Indications;
(g) to issue priority certificates for trademarks;
(h) to carry out anticipation searches prior to trademark registration;
(i) to maintain, preserve and develop the national collection of trademarks and geographical indications and set up a computerized database in this field;
(j) to maintain relations with similar public bodies and with regional industrial property organizations; to represent Romania in the specialized international organizations;
(k) to issue the official publication concerning trademarks and geographical indications of products and exchange publications with similar foreign national offices and with the international bodies and organizations working in this field; (l) to inform the European Commission on the national regulations adopted to transpose the First Directive 89/104/EEC of the Council of 21 December 1988 to Approximate the Laws of the Member States relating to Trade Marks, published in the Official Journal of European Communities (OJEC) L 40 of 11 February 1989;
(m) to carry out other functions, as provided by law.
Chapter XVI
36
Transitional and Final Provisions
Art. 98
(1) Applications for the registration of trademarks in respect of which no decision has been taken prior to the date of entry into force of this Law shall be subject to the provisions of this Law. (2) Prior to the entry into force of this Law, the Government shall approve the relevant Implementing Regulations4.
Art. 99
(1) This Law shall enter into force within 3 months as from its publication in the Official Gazette of Romania, Part I5.
(2) The following shall be repealed as of that date:
-- Law No. 28/1967 on Trademarks and Service Marks published in Official Bulletin No. 114 of December 29, 1967;
-- Decree No. 77/1968 of the Council of Ministers on the application of Law No. 28/1967, published in Official Bulletin No. 8 of January 27, 1968;
-- Decree No. 1057/1968 of the Council of Ministers approving the Regulations on the structure, organization and operation of the commission for the settlement of disputes concerning trademarks and service marks, published in Official Bulletin No. 66 of May 17, 1968;
-- Decree No. 2508/1969 of the Council of Ministers defining the nature of and sanctions for infringements of the statutory provisions concerning inventions, innovations and improvements, as also trademarks and service marks, published in Official Bulletin No. 159 of December 31, 1969;
-- all other provisions contrary to this Law.
This Law transposes the Directive 2008/95/EC of the European Parliament and the Council of 22 October 2008 to approximate the laws of the Member States relating to trademarks (codified version), published in the Official Journal of European Communities (OJEC) L 299 of 8 November 2008.
4See footnote in Art. 9, paragraph (4).
5Law No 84/1998 was published in the Official Gazette of Romania, Part I, No 161 of 23 April 1998.
37