Республика Молдова

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Reglementarea juridică

Raporturile patrimoniale şi cele particulare nepatrimoniale ce ţin de acestea, apărute în procesul creării, protecţiei juridice şi exploatării invenţiilor se reglementează de Constituţie, prezenta lege şi de alte acte normative.

Articolul 2. Protecţia juridică a invenţiilor

(1)

Protecţia juridică a invenţiilor înglobează aspectele referitoare la existenţa, achiziţionarea, aria de aplicare, menţinerea drepturilor şi mijloacele de respectare a acestora, precum şi problemele referitoare la exercitarea drepturilor dobândite.

(2)

Dreptul asupra invenţiei este recunoscut şi apărat pe teritoriul Republicii Moldova prin prezenta lege şi confirmat prin brevetul de invenţie (în continuare - brevet).

(3)

Brevetul certifică prioritatea, calitatea de autor al invenţiei şi dreptul exclusiv al titularului de brevet asupra invenţiei.

(4)

Durata de valabilitate a unui brevet este de 20 de ani, termenul începând să curgă de la data constituirii depozitului naţional reglementar la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (în continuare Agenţie).

(5)

Invenţiile ce conţin informaţii, a căror divulgare poate aduce atingere securităţii naţionale a Republicii Moldova, sunt retrase de la Agenţie, în baza hotărârii comisiei abilitate de Guvern, în termen de 30 de zile de la data depunerii lor, cu înştiinţarea inventatorului sau a succesorului în drepturi al acestuia.

Articolul 3. Reprezentarea

Capitolul II
BREVETABILITATEA INVENŢIEI

Articolul 4. Condiţiile de brevetabilitate a invenţiei

(1) O invenţie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetată sub rezerva ca aceasta să fie nouă, să rezulte dintr-o activitate inventivăşi să fie susceptibilă de aplicare industrială. Invenţia poate avea ca obiect un produs, un procedeu sau o metodă, inclusiv microorganisme, precum şi aplicarea unui produs, unui procedeu sau a unei metode. Se acordă brevete şi se asigură dreptul de brevet fără discriminare în ceea ce priveşte locul creării invenţiei, domeniul tehnologic şi faptul că produsele sunt importate sau sunt de origine autohtonă.

(2) Nu sunt considerate invenţii brevetabile, în sensul prezentei legi:
a) descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;
b) semnele convenţionale, orarele, regulile;
c) metodele de executare a operaţiunilor intelectuale;

d) metodele de organizare şi administrare economică;

e) proiectele şi schemele de sistematizare a edificiilor, construcţiilor, teritoriilor;

f) realizările cu caracter estetic (design);

g) topografiile circuitelor integrate;

h) soiurile de plante, altele decât microorganismele.

(3) Se exclud de la brevetare invenţiile a căror exploatare comercială se cere a fi prevenită în scopul menţinerii ordinii publice sau a bunelor moravuri, inclusiv în scopul ocrotirii vieţii şi a sănătăţii oamenilor şi animalelor sau prezervării vegetalelor, ori pentru a evita aducerea de atingeri grave mediului înconjurător. Această excludere nu va depinde numai de faptul că exploatarea invenţiei este interzisă prin alte legi.

Articolul 5. Noutatea

(1) O invenţie este nouă dacă nu este conţinută în stadiul tehnicii.

(2) Stadiul tehnicii include cunoştinţele care au devenit accesibile publicului oriunde în lume până la data priorităţii (ziua, luna, anul) invenţiei în cauză.

Articolul 6. Activitatea inventivă (neevidenţa)

O invenţie se consideră că rezultă dintr-o activitate inventivă, dacă pentru o persoană de specialitate în acel domeniu ea nu rezultă în mod evident din stadiul tehnicii.

Articolul 7. Aplicabilitatea industrială (utilitatea)

O invenţie este susceptibilă de aplicare industrială, dacă obiectul ei poate fi folosit în industrie, agricultură sau în orice alt domeniu de activitate.

Articolul 8. Divulgări neopozabile

Capitolul III
OBŢINEREA BREVETULUI

Articolul 9. Inventatorul şi patronul. Drepturi şi obligaţii

(1)

Inventator (autor al invenţiei) se consideră persoana fizică care prin munca sa creatoare a realizat invenţia.

(2)

Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil şi protejat fără termen.

(3)

În cazul în care invenţia a fost creată împreună de mai mulţi inventatori, fiecare dintre ei are calitatea de coautor al invenţiei, dreptul de autor al invenţiei aparţinându-le în comun. Modul de folosire de către coautori a drepturilor lor se stabileşte prin contractul încheiat între aceştia.

(4)

Nu se consideră autor al invenţiei persoana fizică care la realizarea invenţiei a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială sau care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau exploatarea invenţiei.

(5)

Inventatorul are dreptul să i se indice numele în cerere, în brevet şi în publicaţiile Agenţiei cu privire la cerere şi brevet.

(6)

Inventatorul are dreptul să refuze menţionarea numelui său în brevet.

(7)

Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului lui în drepturi.

(8)

În cazul în care mai multe persoane au creat, independent una de alta, aceeaşi invenţie, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere are cea mai veche dată de prioritate, dacă această cerere nu a fost retrasă.

(9)

Dreptul la brevet pentru invenţia creată de salariat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sau executând o sarcină concretă încredinţată în scris de patron (invenţie de serviciu) aparţine patronului, dacă contractul încheiat între ei nu prevede altfel.

(10)

În cazul creării unei invenţii de serviciu, inventatorul are dreptul la o remuneraţie corespunzătoare beneficiului obţinut din exploatarea invenţiei de către patron sau beneficiului prezumat - în cazul în care patronul va obţine brevetul. Remuneraţia se plăteşte în cuantumul şi condiţiile stabilite în contractul dintre inventator şi patron.

(11)

Dacă invenţia a fost creată în baza unui contract de cercetări ştiinţifice sau de experimentare-proiectare, dreptul la brevet se stabileşte prin acest contract. Inventatorul are dreptul la o remuneraţie, cuantumul şi condiţiile de plată ale căreia se stabilesc prin contractul dintre el şi patron.

(12)

Inventatorul, în termen de o lună de la data creării invenţiei de serviciu, are obligaţia să informeze în scris patronul asupra invenţiei realizate.

(13)

Dacă patronul, în termen de 60 de zile de la data când a fost informat de către inventator despre invenţia de serviciu creată, nu va depune cerere, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane şi nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea invenţiei în secret, inventatorul are dreptul să depună cererea şi să obţină brevetul pe numele său. În acest caz patronul are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenţiei.

(14)

În cazul în care părţile nu au convenit asupra cuantumului remuneraţiei inventatorului sau asupra preţului licenţei, acestea urmează să fie stabilite de instanţele judecătoreşti în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenţia creată, precum şi în funcţie de valoarea ei comercială.

(15)

În cazul în care brevetul pentru invenţia de serviciu este eliberat patronului, inventatorul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei.

(16)

Patronul şi inventatorul invenţiei de serviciu au obligaţia să se informeze reciproc în scris asupra stadiului realizării invenţiei şi să se abţină de la orice divulgare care poate aduce prejudicii exercitării drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile celeilalte părţi, inclusiv profitul neobţinut, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 10. Cererea de brevet

(1) Cererea de brevet se depune la Agenţie de către persoana care în conformitate cu art. 9 dispune de dreptul de a solicita brevet (în continuare - solicitant) personal sau prin intermediul reprezentantului în proprietate industrială.

(2) Cererea trebuie să includă următoarele documente:

a) cererea de brevet propriu-zisă cu datele de identificare ale inventatorului (inventatorilor), solicitantului (solicitanţilor) şi ale persoanei (persoanelor) pe numele căreia (cărora) se solicită brevetul;

b) descrierea invenţiei, care o dezvăluie în mod expres suficient de clar şi complet pentru ca o persoană calificată să o poată executa. Solicitantul este obligat să specifice cel mai indicat mod de executare a invenţiei cunoscut de inventator la data depozitului, iar în cazul în care este invocată o prioritate - la data priorităţii cererii;

c) revendicările care dezvăluie esenţa invenţiei şi sunt bazate în întregime pe descriere;

d) desenele şi alte documente explicative, dacă acestea sunt necesare pentru a înţelege esenţa invenţiei.

(3) La cerere se anexează:
a) rezumatul;
b) dovada de plată a taxei stabilite sau temeiul pentru scutire de

plata taxei ori de micşorare a mărimii acesteia; c) procura, în cazul în care cererea se depune prin intermediul reprezentantului în proprietate industrială; d) actele de prioritate, după caz.

(4)

Dacă invenţia se referă la un material biologic reproductibil, care nu poate fi descris astfel încât invenţia să poată fi reprodusă de către

o persoană de specialitate în domeniu sau dacă acest material nu este accesibil publicului, cererea trebuie să fie completată cu un act prin care să se confirme depunerea unui asemenea material într-o instituţie de depozit desemnată de Guvern sau care are statut de depozit internaţional. Această depunere trebuie să fie efectuată până la data depunerii cererii.

(5)

Documentele enumerate la alin. (2) constituie depozitul naţional reglementar.

(6)

Data depozitului naţional reglementar se consideră data depunerii la Agenţie a cererii conform alin. (2).

(7)

Documentele prevăzute la alin. (3) literele a), b), c) şi alin. (4) se depun la Agenţie o dată cu cererea sau în termen de 2 luni de la data depozitului naţional reglementar. Dacă în termenul indicat solicitantul nu va depune documentele menţionate sau nu va face demers pentru prelungirea termenului stabilit, procedura cu privire la cerere se suspendă.

(8)

Documentele cererii se depun în limba de stat, certificate în modul corespunzător. Se permite depunerea documentelor cererii, cu excepţia cererii propriu-zise, redactate într-una din limbile de circulaţie internaţională: engleză, franceză, germană, rusă. În acest caz, traducerea documentelor cererii în limba de stat se depune la Agenţie în termen de 2 luni de la data depozitului naţional reglementar, cu respectarea acestei date. Dacă solicitantul nu depune traducerea documentelor în limba de stat în termenul indicat, cererea se consideră nedepusă.

(9)

Datele conţinute în cererea de brevet sunt confidenţiale până la publicarea cererii de către Agenţie. Divulgarea datelor conţinute în cerere până la publicarea acesteia este pasibilă de pedeapsă conform legislaţiei în vigoare.

(10)

Agenţia este în drept să ceară solicitantului cererii de brevet să furnizeze informaţii asupra cererilor depuse de el în străinătate şi asupra brevetelor respective ce i-au fost acordate în străinătate.

Articolul 11. Unitatea invenţiei

(1)

Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de invenţii astfel legate încât să formeze un singur concept inventiv (condiţia unităţii invenţiei).

(2)

Solicitantul este îndreptăţit să divizeze cererea care nu îndeplineşte condiţia unităţii invenţiei în douăşi mai multe cereri astfel încât fiecare cerere divizată să nu depăşească limitele esenţei invenţiei, dezvăluite în cererea iniţială.

Articolul 12. Prioritatea invenţiei

(1) Prioritatea invenţiei se stabileşte la data depozitului naţional reglementar.

(2)

Prioritatea poate fi stabilită la data depunerii cererii iniţiale într-o ţară membră la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, dacă cererea a fost depusă la Agenţie în termen de 12 luni de la această dată (prioritate convenţională). Termenul în cauză începe să curgă de la data depozitului primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsă în termen.

(3)

Dacă din motive ce nu depind de solicitant invocarea unei priorităţi convenţionale nu a fost făcută la depunerea cererii în termenul stabilit, acesta poate fi prelungit, însă cel mult cu 2 luni.

(4)

Invocarea priorităţii unei invenţii se poate face în baza exponatului introdus într-o expoziţie, organizată pe teritoriul unei ţări membre la Convenţia de la Paris, dacă cererea este depusă în termen de 6 luni de la data introducerii lui în expoziţie (prioritate de expoziţie). Acest termen nu va prelungi termenul priorităţii convenţionale.

(5)

Priorităţile prevăzute la alin. (2) şi (4) se invocă o dată cu depunerea cererii sau în termen de 2 luni de la data depozitului naţional reglementar. Actele care justifică invocarea priorităţii, însoţite de un certificat de prioritate (al datei depozitului) şi de o traducere în limba de stat, se depun de către solicitant în termen de 3 luni de la data depozitului naţional reglementar. Nerespectarea termenelor indicate conduce la nerecunoaşterea priorităţii invocate.

(6)

Prioritatea invenţiei conform cererii divizionare poate fi stabilită la data depozitului cererii iniţiale în care aceasta a fost dezvăluită, în cazul în care Agenţia nu a luat o hotărâre definitivă privind acordarea brevetului conform cererii iniţiale sau respingerea ei.

(7)

Solicitantul este în drept să invoce o prioritate a unei invenţii de la data depozitului naţional reglementar anterior pe numele său referitor la aceeaşi invenţie, dacă invocarea se face în termen de 12 luni de la data depozitului anterior. În acest caz cererea anterioară se consideră retrasă.

(8)

Prioritatea poate fi stabilită în baza câtorva cereri depuse anterior, respectându-se pentru fiecare din ele termenul prevăzut la alin. (7).

(9)

Prioritatea invenţiei nu poate fi stabilită la data depozitului naţional reglementar, în cazul în care în el a fost deja invocată prioritatea.

(10)

Prioritatea invenţiei nu poate fi refuzată din motiv că anumite elemente ale acesteia, pentru care se revendică prioritatea, nu figurează printre revendicările formulate în cererea depusă în ţara de origine, cu condiţia ca toate documentele depuse o dată cu această cerere să conţină elementele respective.

Articolul 13. Corectări din iniţiativa solicitantului în documentele cererii

(1)

În termen de 2 luni de la data depunerii cererii de brevet solicitantul are dreptul să facă în documentele cererii corectări şi precizări, fără a modifica esenţa invenţiei.

(2)

Corectările şi precizările pot fi făcute în cerere şi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1), cu condiţia plăţii taxei, nu mai târziu de la data luării hotărârii de acordare a brevetului sau de respingere a cererii.

(3)

În cazul în care sunt mai mulţi solicitanţi, corectările şi precizările se fac numai cu acordul fiecăruia dintre ei.

Articolul 14. Retragerea cererii

(1)

Solicitantul este în drept să-şi retragă cererea de brevet în orice moment, la o dată anterioară adoptării hotărârii de acordare a brevetului sau de respingere a cererii.

(2)

În cazul în care sunt mai mulţi solicitanţi, cererea se retrage numai cu acordul fiecăruia dintre ei.

Articolul 15. Transformarea cererii

Cererea de brevet de invenţie, inclusiv cererea de brevet eurasiatic, poate fi transformată, păstrând prioritatea, printr-un demers al solicitantului, în cerere de înregistrare a modelului de utilitate şi viceversa până la adoptarea hotărârii de acordare a brevetului sau în termen de 3 luni de la data adoptării hotărârii de respingere a cererii.

Articolul 16. Examinarea cererii

(1)

În procesul examinării cererii de brevet Agenţia efectuează examinarea ei formalăşi preliminarăşi, după caz, examinarea în fond.

(2)

În procesul examinării formale Agenţia, în termen de o lună, controlează existenţa întregului set de documente ale cererii în conformitate cu art. 10. În cazul unui rezultat favorabil Agenţia introduce datele cu privire la cerere în Registrul Naţional de Cereri de Brevet.

(3)

În cadrul examinării preliminare Agenţia, în termen de 2 luni: a) analizează conformitatea conţinutului documentelor cererii cu cerinţele stabilite; b) analizează dacă obiectul invenţiei este brevetabil în conformitate

cu art. 4 alin. (2) şi alin. (3); c) analizează conformitatea invenţiei descrise cu cerinţele art. 11; d) stabileşte prioritatea invenţiei, după caz.

(4)

Dacă documentele cererii nu corespund cerinţelor stabilite, Agenţia transmite solicitantului notificare cu propunerea ca în termen de 2 luni de la data primirii ei să înlăture iregularităţile indicate. Dacă solicitantul nu va îndeplini această condiţie în termenul stabilit sau nu va depune un demers pentru prelungirea acestuia, procedura de examinare a cererii se suspendăşi acest fapt se notifică solicitantului.

(5)

Dacă invenţia descrisă se referă la obiecte neprotejate de prezenta lege, Agenţia va adopta hotărârea de a respinge cererea şi o va notifica solicitantului. Solicitantul poate contesta hotărârea de respingere a cererii în Comisia de Apel a Agenţiei în termen de 3 luni de la data primirii hotărârii.

(6)

Dacă în cererea depusă nu este respectată condiţia de unitate a invenţiei şi solicitantul, în termen de 2 luni de la data când i s-a comunicat aceasta, nu a divizat cererea în conformitate cu alin. (2) al art. 11, în continuare va fi examinat numai primul obiect indicat în revendicări.

(7)

În cazul când cererea întruneşte condiţiile stabilite, Agenţia comunică solicitantului despre includerea cererii în procedura următoare.

(8)

La un demers în scris al solicitantului, care poate fi depus la Agenţie concomitent cu cererea sau în termen de 30 de luni de la data acesteia, cererea va fi examinată cu sau fără examinarea în fond. În cazul neprezentării demersului în termenul indicat, cererea se consideră retrasă.

(9)

Dacă solicitantul, în termenul indicat la alin. (8), se pronunţă în scris pentru eliberarea brevetului pe răspunderea sa, Agenţia verifică dacă invenţia descrisă corespunde condiţiilor de brevetabilitate, specificate la art. 4-8 din prezenta lege, şi în baza raportului de examinare adoptă hotărârea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii.

(10)

Solicitantul sau alte persoane interesate au dreptul să ceară efectuarea cercetării documentare privind cererea, pentru determinarea stadiului tehnic în raport cu care poate fi analizată brevetabilitatea invenţiei. Modul de efectuare a cercetării documentare şi de prezentare a datelor documentării se stabileşte de Agenţie.

(11)

Examinarea în fond a cererii se efectuează în termen de 18 luni de la data demersului respectiv. Modul de examinare în fond a cererii se stabileşte conform regulilor aprobate de Agenţie în baza prezentei legi.

(12)

Demersul privind examinarea în fond a cererii poate fi depus la Agenţie şi de către terţe persoane în termen de 30 de luni de la data depunerii depozitului naţional reglementar. Solicitantului i se aduc la cunoştinţă demersurile depuse de către terţi.

(13)

La examinarea în fond a cererii Agenţia analizează dacă invenţia descrisă corespunde condiţiilor de brevetabilitate conform art. 4-8 din prezenta lege şi în baza raportului de examinare adoptă hotărârea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii.

(14)

Agenţia are dreptul să ceară solicitantului informaţii suplimentare referitoare la invenţie, fără de care examinarea cererii nu este posibilă. Informaţia suplimentară se prezintă de către solicitant în termen de 2 luni de la data primirii notificării şi nu trebuie să modifice esenţa invenţiei.

Articolul 17. Publicarea cererii

(1)

După expirarea termenului de 18 luni de la data depozitului naţional reglementar sau, dacă a fost invocată prioritatea, de la data priorităţii, Agenţia publică datele cu privire la cerere în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (în continuare - Buletin Oficial). Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de Agenţie.

(2)

Solicitantul poate cere printr-un demers publicarea datelor privind cererea într-un termen mai scurt decât cel stabilit, cu condiţia să plătească taxa de publicare.

(3)

O dată cu publicarea în Buletinul Oficial a datelor privind cererea, Agenţia pune la dispoziţia publicului, în biblioteca sa, documentele depozitului naţional reglementar.

(4) Nu se publică datele privind cererea dacă:
a) a fost luată hotărârea de acordare a brevetului;
b) a fost luată hotărârea de respingere a cererii, posibilităţile de

contestare a acestei hotărâri fiind epuizate; c) cererea a fost retrasă.

Articolul 18. Publicarea hotărârii de acordare a brevetului

În termen de 3 luni de la data comunicării solicitantului despre ho-tărârea de acordare a brevetului Agenţia înregistrează brevetul în Registrul Naţional de Brevete de Invenţie şi publică în Buletinul Oficial datele despre acesta. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de Agenţie.

Articolul 19. Contestarea hotărârii de acordare a brevetului

(1)

Orice persoană interesată are dreptul să depună la Agenţie o contestaţie motivată privind hotărârea de acordare a brevetului în termen de 6 luni de la data publicării în Buletinul Oficial a datelor privind acordarea lui, dacă nu este îndeplinită cel puţin una din condiţiile prevăzute la art. 4-8.

(2)

Contestaţia împotriva hotărârii de acordare a brevetului se consideră depusă numai după plătirea taxei stabilite.

(3)

Contestaţia împotriva hotărârii de acordare a brevetului o examinează Comisia de Apel a Agenţiei în modul şi în termenele stabilite la art. 36.

(4) Rezultatele examinării contestaţiilor se publică în Buletinul Oficial.

Articolul 20. Eliberarea brevetului

(1)

Dacă nu au fost înaintate contestaţii împotriva hotărârii de acordare a brevetului publicate sau dacă contestaţia depusă a fost respinsă, Agenţia va elibera brevetul persoanei îndreptăţite cu condiţia plăţii taxei stabilite. Eliberarea brevetului nu poate fi refuzată, iar brevetul nu poate fi invalidat din motivul că vânzarea produsului brevetat sau obţinut printr-un procedeu brevetat este supusă unor interdicţii sau restricţii ce rezultă din legislaţia naţională.

(2)

Concomitent cu eliberarea brevetului se publică descrierea, revendicările, desenele, rezumatul şi datele privind eliberarea brevetului.

(3)

Dacă sunt mai mulţi titulari, brevetul se eliberează numai unuia, în baza acordului încheiat între ei, iar ceilalţi au dreptul la o copie a brevetului.

(4)

Dacă solicitantul şi inventatorul sunt persoane diferite, inventatorul are dreptul la o copie a brevetului.

Articolul 20¹. Protecţia complementară pentru produsele farmaceutice

(1)

Titularul brevetului de invenţie pentru produsul farmaceutic, care a obţinut autorizaţia de comercializare a produsului, beneficiază de un termen complementar de protecţie a invenţiei, echivalent cu termenul care s-a scurs de la data depunerii cererii de brevet până la data autorizării acestei comercializări, dar care nu va depăşi 5 ani.

(2)

Termenul complementar de protecţie pentru produsele farmaceutice se acordă la cererea titularului de brevet şi se confirmă printr-un certificat eliberat de Agenţie. Certificatul oferă aceleaşi drepturi conferite de brevetul de bazăşi dă naştere aceloraşi drepturi şi obligaţii. Pe durata valabilităţii certificatului, titularul este obligat să plătească anual taxe legale de menţinere în vigoare a certificatului.

(3)

Cererea, care include datele de identificare ale solicitantului, numărul brevetului, data şi numărul autorizaţiei de comercializare a produsului acordate, se depune la Agenţie în termen de 6 luni de la data acordării autorizaţiei de comercializare a produsului farmaceutic. Dacă autorizaţia de comercializare a produsului farmaceutic a fost acordată înainte de eliberarea brevetului de bază, cererea trebuie să fie depusă în termen de 6 luni de la data eliberării brevetului.

(4) La cerere se anexează:
a) copia autorizaţiei de comercializare a produsului farmaceutic;
b) dovada de plată a taxei stabilite.

(5)

Hotărârea de eliberare a certificatului se publică în Buletinul Oficial şi se înscrie în Registrul Naţional al Brevetelor de Invenţie. Termenul publicării şi lista datelor pentru publicare se stabilesc de Agenţie.

Articolul 21. Repunerea în termen

Capitolul IV
DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

Articolul 22. Drepturile titularului brevetului

(1)

Titularul brevetului are dreptul exclusiv asupra invenţiei protejate prin brevet care constă în dreptul de exploatare a invenţiei, dacă exploatarea nu lezează drepturile altor titulari, dreptul de a dispune de brevet şi dreptul de a interzice terţilor, să efectueze fără acordul său următoarele acţiuni: să fabrice, să folosească să ofere spre vânzare, să vândă sau să importe în aceste scopuri produsul brevetat sau produsul obţinut prin procedeul brevetat.

(2)

În cazul mai multor titulari ai brevetului raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia integral după voinţa sa, să intenteze un proces în legătură cu încălcarea dreptului exclusiv împotriva oricărei persoane care exploatează invenţia fără autorizaţia cotitularilor, însă nu are dreptul, fără acordul acestora, să încheie contracte de licenţă şi să efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, să renunţe la brevet fără a-i anunţa pe cotitulari.

Articolul 23. Încălcarea dreptului exclusiv al titularului

(1) Se consideră încălcare a dreptului exclusiv al titularului brevetului efectuarea de către terţi, fără acordul acestuia, a următoarelor acţiuni:

a) fabricarea, folosirea, importul, oferirea spre vânzare, vânzarea, alt mod de punere în circulaţie economică sau stocarea în acest scop a produsului, obţinut prin aplicarea invenţiei protejate prin brevet;

b) folosirea procedeului, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importarea în aceste scopuri a produsului obţinut prin procedeul brevetat;

c) îndemnarea terţilor la efectuarea acţiunilor indicate mai sus.

(2)

Un produs se consideră fabricat conform invenţiei protejate prin brevet, iar un procedeu protejat prin brevet - aplicat, dacă în acesta este folosit fiecare element al invenţiei inclus într-o revendicare independentă.

(3)

Acţiunea brevetului pentru procedeul de obţinere a unui produs se extinde şi asupra produsului obţinut prin acest procedeu.

(4)

La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor titularului, dacă obiectul brevetului este un procedeu de obţinere a unui produs, instanţa judecătorească va cere pârâtului să demonstreze că procedeul folosit la obţinerea acestui produs este diferit de procedeul brevetat. Până la prezentarea probei contrarii, orice produs identic, fabricat fără consimţământul titularului brevetului, este considerat ca fiind obţinut prin procedeul brevetat dacă produsul este nou şi/sau dacă probabilitatea că produsul a fost obţinut prin procedeul brevetat este mare, iar titularul brevetului, deşi a depus eforturi rezonabile, nu a reuşit să stabilească ce procedeu a fost, de fapt, folosit.

(5)

În cazul prezentării probei contrarii, drepturile pârâtului, legate de protecţia secretelor sale industriale şi comerciale, vor fi asigurate.

Articolul 24. Acţiunile nerecunoscute drept încălcare a dreptului exclusiv al titularului

(1) Nu constituie încălcare a dreptului exclusiv al titularului brevetului folosirea invenţiei protejate prin brevet:

a) în construcţia sau la exploatarea oricăror mijloace de transport aparţinând ţărilor membre ale convenţiilor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, cu condiţia că aceste mijloace de transport se află temporar sau accidental pe teritoriul republicii şi că invenţia se foloseşte exclusiv pentru nevoile mijloacelor de transport;

b) la efectuarea cercetărilor sau experimentelor ştiinţifice în scopul determinării aplicabilităţii obiectului invenţiei sau în scopuri necomerciale;

c) în timpul calamităţilor naturale, catastrofelor, epidemiilor şi în alte situaţii excepţionale;

d) la prepararea de o singură dată a medicamentelor după reţeta medicului;

e) într-un cadru privat, pentru scopuri necomerciale.

(2)

Folosirea specificată la alin. (1) se admite sub rezerva ca ea să nu aducă atingere într-un mod nejustificat folosirii normale a invenţiei protejate prin brevet şi să nu lezeze nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ţinând cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului este în drept să ceară o compensare corespunzătoare a pierderilor suportate prin folosirea neautorizată a invenţiei.

(3)

Nu constituie o încălcare a drepturilor titularului brevetului acţiunile autorităţilor publice în cazul în care acestea acţionează cu bunăcredinţă în cadrul administrării prezentei legi.

Articolul 25. Întinderea protecţiei juridice

Întinderea protecţiei juridice, acordate prin brevet, se determină de conţinutul revendicărilor. Descrierea şi desenele sunt destinate numai explicării acestor revendicări.

Articolul 26. Protecţia juridică provizorie

(1) Invenţia este protejată provizoriu conform revendicărilor acesteia, de la data publicării cererii şi până la publicarea datelor privind brevetul.

(2)

Protecţia juridică provizorie se consideră în vigoare numai în cazul eliberării brevetului.

(3)

Persoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia în perioada indicată la alin. (1) plăteşte titularului brevetului, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin acordul dintre părţi.

(4)

Prevederile alin. (3) se extind asupra invenţiei de la data când solicitantul notifică depunerea cererii de brevet persoanei care a folosit invenţia, dacă această dată este anterioară datei publicării informaţiei privind cererea.

Articolul 27. Dreptul de folosire anterioară

(1)

Orice persoană fizică sau juridică care până la data priorităţii invenţiei a folosit o invenţie creată de către ea independent de autorul invenţiei sau a realizat pregătirile necesare pentru aceasta are dreptul să folosească în continuare invenţia în mod gratuit, fără autorizaţia titularului, fără a mări volumul de producţie (drept de folosire anterioară).

(2)

Dreptul de folosire anterioară poate fi transmis altei persoane fizice sau juridice numai împreună cu patrimoniul, în care a fost folosită invenţia identică ori s-au desfăşurat pregătirile pentru aceasta.

Articolul 28. Atacarea brevetului

În decursul termenului de valabilitate brevetul poate fi atacat şi anulat, integral sau parţial, în cazurile când:

a) invenţia protejată nu îndeplineşte condiţiile de brevetabilitate, stabilite prin prezenta lege;

b) în revendicări există elemente care au lipsit în documentele iniţiale ale cererii;

c) esenţa invenţiei nu a fost dezvăluită deplin şi clar în descriere; d) în brevet nu a fost indicat corect inventatorul sau titularul.

Articolul 29. Renunţarea la brevet

(1) Titularul are dreptul să renunţe la brevet integral sau parţial.

(2)

Dacă unul din titulari renunţă la brevet, valabilitatea brevetului nu se suspendăşi brevetul rămâne în posesia celorlalţi titulari.

(3)

Renunţarea produce efecte de la data înştiinţării scrise privind intenţia de a renunţa la brevet, primite de Agenţie de la titular.

(4)

Agenţia înregistrează renunţarea la brevet şi publică informaţia despre aceasta în Buletinul Oficial în termen de 3 luni de la data primirii avizului în scris de la titular.

(5)

Titularul are obligaţia, concomitent cu depunerea notificării scrise la Agenţie, să comunice inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz inventatorul, timp de 3 luni de la data când titularul i-a notificat în scris intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său.

(6)

Dacă brevetul este obiectul unui contract de licenţă, renunţarea la brevet este posibilă numai cu acordul licenţiatului.

Articolul 30. Încetarea valabilităţii brevetului înainte de termen

(1) Valabilitatea brevetului se suspendă anticipat în următoarele

cazuri: a) când brevetul se consideră nevalabil în conformitate cu art. 28; b) în baza cererii titularului brevetului, depuse la Agenţie în

conformitate cu art. 29; c) când taxa pentru menţinerea în vigoare a brevetului nu se plăteşte în termenul stabilit.

(2)

Agenţia publică în Buletinul Oficial datele privind încetarea înainte de termen a valabilităţii brevetului.

(3)

Valabilitatea brevetului, care a încetat din cauza neplăţii taxei, poate fi restabilită în termen de 6 luni de la data publicării hotărârii privind încetarea înainte de termen a valabilităţii brevetului, cu condiţia plăţii taxei respective.

Articolul 31. Dreptul de folosire posterioară

(1)

Orice persoană fizică sau juridică care, în perioada de la încetarea valabilităţii brevetului până la data revalidării lui, a folosit invenţia protejată prin brevet sau a făcut pregătirile necesare pentru aceasta are dreptul de a o folosi în continuare, fără autorizaţia titularului, fără a mări volumul de producţie (drept de folosire posterioară).

(2)

Dreptul de folosire posterioară poate fi transmis altei persoane fizice sau juridice numai împreună cu patrimoniul, în care a fost folosită invenţia ori s-au desfăşurat pregătirile pentru aceasta.

Articolul 32. Transmiterea drepturilor

(1)

Dreptul asupra brevetului, drepturile care rezultă din înregistrarea cererii de brevet şi drepturile care rezultă din brevet pot fi transmise integral sau parţial.

(2)

Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, prin contract de licenţă exclusivă sau neexclusivă, precum şi prin succesiune ori moştenire legală sau testamentară.

(3)

Drepturile transmise prin contract în temeiul alin. (2) produc efect pentru terţi şi condiţionează modificarea statutului juridic al brevetului din momentul înregistrării contractului la Agenţie.

(4)

În conformitate cu contractul de licenţă, titularul brevetului (licenţiarul) acordă altei persoane fizice sau juridice (licenţiatului) dreptul de folosire a invenţiei protejate prin brevet, în volumul stipulat în contract. La rândul său, licenţiatul îşi asumă obligaţia să achite licenţiarului plăţile stipulate în contract şi să efectueze alte acţiuni prevăzute de contract.

(5)

În conformitate cu contractul de licenţă exclusivă, licenţiarul transmite către licenţiat dreptul exclusiv de folosire a invenţiei, în limitele specificate în contract, păstrându-şi dreptul de folosire a acelei părţi a invenţiei care nu a fost transmisă licenţiatului.

(6)

În conformitate cu contractul de licenţă neexclusivă (simplă) licenţiarul, acordând licenţiatului dreptul de folosire a invenţiei, îşi rezervă toate drepturile dobândite prin brevet, inclusiv dreptul de a acorda licenţe unor terţe persoane.

(7)

Nu se admite, conform legislaţiei în vigoare, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot genera o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate industrială, având un efect prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care împiedică contestarea validităţii sau impunerea unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii.

(8)

Datele privind modificarea statutului juridic al brevetului se publică în Buletinul Oficial. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de Agenţie.

Articolul 33. Altă folosire fără autorizarea titularului brevetului

(1) Instanţele judecătoreşti pot autoriza folosirea unei invenţii protejate (pot acorda licenţa obligatorie neexclusivă), fără permisiunea titularului brevetului, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) autorizarea acestei folosiri se va baza pe examinarea tuturor circumstanţelor proprii acesteia;

b) o atare folosire va fi permisă numai în cazul când, înaintea acestei folosiri, presupusul beneficiar s-a străduit să obţină autorizarea de la titularul brevetului în condiţii şi în modalităţi comerciale rezonabile, dar, cu toate eforturile sale, nu a reuşit să facă acest lucru într-un termen rezonabil. Derogarea de la prevederea dată se admite numai în cazul unei situaţii naţionale critice sau în cazul altor circumstanţe de extremă urgenţă ori în caz de folosire în scopuri publice necomerciale. În aceste cazuri, titularul brevetului este avizat în cel mai scurt timp;

c) întinderea şi durata unei atare folosiri vor fi limitate la scopurile pentru care aceasta a fost autorizată, iar în cazul tehnologiei de semiconductori, folosirea respectivă va fi destinată numai scopurilor publice necomerciale sau remedierii unei practici care a fost determinată, în baza unei proceduri judiciare sau administrative, ca fiind anticoncurenţială;

d) o atare folosire va fi neexclusivăşi netransmisibilă, cu excepţia părţii din întreprindere sau a activelor imateriale care efectuează această folosire;

e) orice folosire de acest gen va fi autorizată în principal pentru aprovizionarea pieţei interne;

f) autorizarea unei atare folosiri urmează a fi anulată, sub rezerva ca interesele legitime ale persoanelor astfel autorizate să fie protejate într-un mod adecvat, dacăşi atunci când circumstanţele care au condus la aceasta încetează să existe şi este evident că nu vor reapărea. Instanţa judecătorească este abilitată să reexamineze cauza pe bază de cerere motivată dacă circumstanţele date continuă să existe;

g) titularul brevetului va primi o remunerare adecvată, corespunzătoare fiecărui caz în parte, cu luarea în considerare a valorii economice a autorizării;

h) valabilitatea oricărei hotărâri privind autorizarea unei atare folosiri şi orice hotărâre referitoare la remunerarea prevăzută pentru o atare folosire vor putea face obiectul unei revizuiri judiciare sau al altei revizuiri independente efectuate de autorităţile ierarhic superioare;

i) prevederile lit. b) şi e) din prezentul alineat nu se aplică în cazul în care o atare folosire este permisă pentru a remedia o practică considerată anticoncurenţială ca urmare a unor proceduri judiciare sau administrative. Necesitatea de a corecta practicile anticoncurenţiale poate fi luată în considerare la stabilirea remunerării acordate în astfel de cazuri. Instanţele judecătoreşti trebuie să fie abilitate să refuze anularea autorizării, dacăşi atunci când circumstanţele care au condus la această autorizare riscă să se producă din nou;

j) în cazurile în care o atare folosire este autorizată pentru exploatarea unui brevet de invenţie (în continuare -al doilea brevet) care nu poate fi exploatat fără a leza drepturile obţinute în baza unui alt brevet de invenţie (în continuare -primul brevet), se respectă următoarele condiţii suplimentare:

• invenţia revendicată în cel de al doilea brevet presupune un progres tehnic important, de un interes economic substanţial, în raport cu invenţia revendicată în primul brevet;
• titularul primului brevet are dreptul la o licenţă reciprocă în condiţii rezonabile pentru folosirea invenţiei revendicate în cel de al doilea brevet;
• folosirea autorizată în privinţa primului brevet este netransmisibilă, cu excepţia cazului când acesta se transmite împreună cu al doilea brevet.

(2)

Hotărârea instanţei judecătoreşti de acordare a licenţei obligatorii neexclusive se comunică de către titularul licenţei, în termen de 10 zile, Agenţiei care, în termen de 3 luni de la data comunicării, înscrie datele privind licenţa obligatorie neexclusivă acordată, precum şi informaţia referitoare la modificările survenite în legătură cu acordarea acestei licenţe, în Registrul Naţional de Brevete de Invenţie şi le publică în Buletinul Oficial.

(3)

Dacă titularul licenţei obligatorii neexclusive, în termen de 1 an de la data obţinerii acesteia, nu a întreprins nimic în ceea ce priveşte

pregătirea de a aplica invenţia, licenţa obligatorie neexclusivă poate fi anulată prin hotărârea instanţei judecătoreşti. Valabilitatea licenţei obligatorii neexclusive încetează în orice caz dacă titularul licenţei nu a început aplicarea invenţiei în termen de 2 ani de la data obţinerii acesteia.

Capitolul V
APĂRAREA DREPTURILOR INVENTATORILOR ŞI
TITULARILOR

Articolul 34. Răspunderea pentru încălcarea drepturilor inventatorilor

(1)

Însuşirea calităţii de autor, constrângerea la coautorat, divulgarea esenţei invenţiei, până la depunerea cererii, fără consimţământul inventatorului constituie încălcări ale drepturilor acestuia şi se pedepsesc cu privaţiune de libertate sau cu amendă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2)

Pentru divulgarea esenţei invenţiei până la publicarea cererii, persoanele cu funcţii de răspundere şi salariaţii Agenţiei poartă răspundere disciplinarăşi administrativă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 35. Răspunderea pentru încălcarea drepturilor titularilor

(1)

Exploatarea de către orice persoană fizică sau juridică a invenţiei protejate prin brevet nerespectând prezenta lege se consideră încălcare a drepturilor titularului.

(2)

La cererea titularului brevetului, încălcarea drepturilor acestuia trebuie să înceteze, iar persoana recunoscută vinovată este obligată să plătească titularului brevetului suma suficientă pentru a compensa paguba cauzată prin încălcarea dreptului titularului brevetului, inclusiv câştigul nerealizat, precum şi să achite cheltuielile care vor putea cuprinde onorariile de avocat corespunzătoare.

(3)

Produsele care condiţionează lezarea drepturilor titularului brevetului se scot, fără a fi compensată valoarea lor, din circuitul economic într-un mod care să minimalizeze riscul cauzării de noi prejudicii sau sunt distruse.

(4)

Partea lezată poate cere ca materia primăşi materialele folosite la fabricarea produselor specificate la alin. (3) să fie scoase, fără a fi compensată valoarea lor, din circuitul economic într-un mod care să minimalizeze riscul cauzării de noi prejudicii. În acest caz, măsurile corective solicitate trebuie să fie comensurabile cu gravitatea acţiunii, ţinându-se cont de interesele terţilor.

(5)

În cazul încălcării repetate a drepturilor titularului, mărimea amenzii se dublează.

(6)

Cerinţele faţă de persoana care încalcă drepturile titularului pot fi înaintate şi de către posesorul licenţei exclusive, dacă contractul de licenţă nu prevede altfel.

Articolul 36. Modul de examinare a litigiilor

(1)

Litigiile persoanelor fizice şi juridice legate de aplicarea prezentei legi se examinează de către Comisia de Apel a Agenţiei, instanţa judecătorească competentă sau Arbitrajul specializat.

(2) Comisia de Apel examinează contestaţiile privind:
a) suspendarea procedurii cu privire la cerere;
b) acordarea brevetului sau respingerea cererii;
c) stabilirea priorităţii sau nerecunoaşterea unei priorităţi;
d) cererea de revalidare a brevetului;
e) anularea brevetului.

(3)

Comisia de Apel examinează contestaţiile în termen de 3 luni de la data depunerii acestora.

(4)

Comisia de Apel comunică solicitantului sau titularului contestaţiile depuse de către terţi.

(5)

Comisia de Apel în termen de o lună notifică persoanelor interesate hotărârea luată.

(6)

Persoanele care nu sunt de acord cu hotărârea Comisiei de Apel sunt în drept în termen de 3 luni de la data primirii notificării să se adreseze instanţei judecătoreşti competente.

(7) Instanţa judecătorească competentă în conformitate cu atribuţiile sale este în drept să examineze litigii privind:

a) calitatea de autor al invenţiei;

b) stabilirea titularului;

c) încălcarea dreptului exclusiv asupra invenţiei şi a altor drepturi patrimoniale ale titularului, dobândite prin brevet;

d) încheierea şi executarea contractelor de licenţă pentru aplicarea invenţiei;

e) dreptul de folosire anterioarăşi posterioară;

f) plata remuneraţiei datorate inventatorului de către patron;

g) plata compensaţiilor prevăzute prin prezenta lege;

h) revizuirea judiciară a oricărei decizii referitoare la revocarea sau

încetarea valabilităţii unui brevet; i) alte litigii ce ţin de protecţia drepturilor dobândite prin brevet.

Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE

Articolul 37. Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale

(1) Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale este un organ de stat care realizează protecţia juridică a proprietăţii industriale pe teritoriul republicii şi este subordonat Guvernului.

(2)

Agenţia este independentă în adoptarea hotărârilor privind protecţia juridică a invenţiilor. Aceste hotărâri pot fi atacate numai pe cale judiciară.

(3)

În conformitate cu prezenta lege, Agenţia recepţionează cererile de brevet, le înregistreazăşi le examinează, eliberează brevete, publică date oficiale, editează Buletinul Oficial, elaborează acte legislative şi alte acte normative în domeniul protecţiei proprietăţii industriale.

(4)

Agenţia administrează, conservăşi completează Colecţia Naţională de Brevete, prin achiziţii şi schimburi de informaţie cu organizaţiile internaţionale şi oficiile de brevete din străinătate, difuzează informaţia despre brevete, informează, la cerere, despre stadiul tehnicii, precum şi efectuează pregătirea personalului în domeniul protecţiei proprietăţii industriale.

(5)

Agenţia este depozitarul Registrului Naţional de Cereri de Brevet şi Registrului Naţional de Brevete de Invenţie.

(6)

Sursele de finanţare a activităţii Agenţiei se constituie din taxele, profitul de pe urma prestării serviciilor şi din mijloacele bugetului de stat.

(7)

Mijloacele intrate în conturile Agenţiei sub formă de taxe, inclusiv cele în valută străină, se folosesc de Agenţie pentru dotarea sa tehnică, crearea sistemului automatizat şi a fondului de informare brevetarăşi utilizarea acestora, pentru pregătirea şi stimularea personalului.

(8)

Agenţia reprezintă Republica Moldova în organizaţiile internaţionale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii industriale şi întreţine relaţii de cooperare cu ele în acest domeniu.

Articolul 38. Brevetarea invenţiilor în străinătate

(1) Brevetarea în străinătate a invenţiilor create în Republica Moldova se efectuează după 3 luni de la data depunerii cererii la Agenţie.

(2)

Brevetarea invenţiilor în străinătate se poate efectua prin cerere internaţională depusă în conformitate cu Tratatul de Cooperare în Domeniul Brevetelor (PCT), prin procedura altor convenţii internaţionale sau regionale la care Republica Moldova este parte.

(3)

Agenţia are calitatea de oficiu receptor pentru cererile depuse în conformitate cu alin. (2).

Articolul 39. Taxele de brevetare

(1)

Depunerea cererii de brevet, publicarea, examinarea cererii, eliberarea brevetului, menţinerea lui în vigoare, precum şi efectuarea altor acţiuni cu semnificaţie juridică privind cererile şi brevetele sunt supuse taxelor de brevetare. Taxele pentru acţiunile ce ţin de protecţia invenţiilor, cuantumul lor şi termenele de plată se reglementează în modul stabilit de Guvern.

(2)

Taxele se plătesc de către solicitant, titular, precum şi de alte persoane fizice sau juridice interesate.

Articolul 40. Stimularea de către stat a creării şi exploatării invenţiilor

Statul stimulează crearea şi exploatarea invenţiilor. Metodele şi mijloacele de stimulare se stabilesc prin acte legislative şi hotărâri corespunzătoare.

Articolul 41. Drepturile persoanelor fizice şi juridice străine

Persoanele fizice şi juridice străine din ţările membre ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte beneficiază de drepturile acordate prin prezenta lege la fel ca şi persoanele fizice şi juridice ale Republicii Moldova. Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cadrul acordurilor bilaterale sau relaţiilor de reciprocitate.

Articolul 42. Tratatele internaţionale

Dacă tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte prevederi decât cele cuprinse în prezenta lege, se aplică prevederile tratatului internaţional.

Capitolul VII
DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 43

Prezenta lege se pune în aplicare la 3 luni de la data publicării.

Articolul 44

Până la punerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege se vor aplica prevederile actelor normative în vigoare ce nu contravin acestei legi.

Articolul 45

Se stabileşte că:

• certificatele de autor ale U.R.S.S. pentru invenţii se consideră valabile în Republica Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare la data eliberării lor;
• inventatorii în comun cu solicitanţii pot face demersuri privind eliberarea brevetelor Republicii Moldova pentru invenţiile protejate prin certificatele de autor ale U.R.S.S., pentru care nu a expirat termenul de 20 de ani de la data depunerii cererii de eliberare a certificatului de autor. În cazul eliberării unor astfel de brevete, valabilitatea certificatelor de autor corespunzătoare ale U.R.S.S. în

Republica Moldova încetează. Termenul de valabilitate a brevetelor menţionate constituie 20 de ani de la data depunerii cererii de eliberare a certificatului de autor. Litigiile privind eliberarea brevetelor Republicii Moldova pentru invenţiile protejate prin certificate de autor ale U.R.S.S. se soluţionează pe cale judiciară;

• orice persoană, care până la data depunerii demersului de eliberare a brevetului Republicii Moldova pentru o invenţie protejată prin certificat de autor al U.R.S.S., în interesele afacerii sale sau ale întreprinderii sale a exploatat în Republica Moldova invenţia în cauză sau a efectuat în acest scop pregătirile necesare, este în drept să continue exploatarea invenţiei sau să o exploateze în conformitate cu aceste pregătiri fără a încheia un acord cu titularul brevetului. Totodată, autorului invenţiei i se plăteşte o remuneraţie în mărimea şi modul stabilit de Guvern;

• certificatul de autor al U.R.S.S. poate fi recunoscut nevalabil în modul stabilit prin prezenta lege în cazul necorespunderii invenţiei condiţiilor de brevetabilitate, stabilite prin legislaţia în vigoare la data depunerii cererii de eliberare a certificatului de autor;
• cererile de eliberare a brevetelor Republicii Moldova pentru invenţiile, procedura de examinare a cărora nu s-a încheiat până la data punerii în aplicare a prezentei legi, se examinează în modul stabilit prin această lege. În acest caz corespunderea invenţiilor condiţiilor de brevetabilitate se determină în conformitate cu legislaţia în vigoare la data depunerii cererii;
• brevetele Republicii Moldova eliberate până la punerea în aplicare a prezentei legi se echivalează, în ceea ce priveşte raporturile de drept, cu brevetele eliberate în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 46

Guvernul, în termen de 3 luni:

• va prezenta Parlamentului propuneri privind punerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

• va pune propriile acte normative în concordanţă cu legea respectivă;
• va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative contrare acestei legi.

Adoptată la 18 mai 1995, nr. 461-XIII. Publicată în Monitorul Oficial nr. 53-54 din 28 septembrie 1995. Intrată în vigoare la 28 decembrie 1995. Modificată prin Legea nr. 788-XII pentru modificarea şi completarea

unor acte legislative.

Adoptată la 26 martie 1996. Publicată în Monitorul Oficial nr. 40-41 din 20 iunie 1996. Intrată în vigoare la 20 iunie 1996. Modificată prin Legea nr. 1079-XIV pentru modificarea şi

completarea unor acte legislative.

Adoptată la 23 iunie 2000. Publicată în Monitorul Oficial nr. 154-156 din 14 decembrie 2000. Intrată în vigoare la 14 decembrie 2000.